Parintele Ioan Iovan,de la Manastirea Recea a decedat in cursul zilei de Sambata,17.05.2008:(
2008 mai 17
by Administrator
Pãrintele Ioan Iovan de la Mãnãstirea Nasterea Maicii Domnului de la Recea (Mures) a intrat de mult în legendã. În cercurile ortodoxiei era un adevãrat mit. De-o cuviosie si de-o modestie uneori stânjenitoare si o sinceritate vecinã cu inocenta, pãrintele Ioan, care ajunsese la vârsta de aproape 86 de ani, respingea aura de martir ce i se face, preferând sã rãmânã monahul care urmeazã calea mîntuirii lui Iisus Hristos, si duhovnicul totdeauna bucuros sã asculte si sã aline suferintele celor care-l cautã si-l cerceteazã.
Din nefericire,acesta a decedat in cursul zilei de Sambata,17.05.2008.Dumnezeu sa ii odihneasca sufletul,iar noi sa il pomenim in rugaciunile noastre.Amin!
am aflat si eu despre tragedie. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!
stiu ca luni va fi inmormantarea insa nu stiu ora.
ati putea sa-mi comunicati si mie alte detalii.
va multumesc.
Dumnezeu sa il odihneasca in pace!Parintele Ioan un adevarat maestru al intelepciunii,ce vb atat de calm si rabdator,inca de mica ma alinta pe cap si imi transmite a caldura lui sufleteasca Parintele Ioan va ramane duhovnicul sufletului meu!
Romania a mai pierdut un om bineplacut lui Dumnezeu…:( Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si fie ca prin rugaciunile Sfintiei sale sa primim milostivire…Vesnica pomenire!
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Parintele Ioan Iovan. Un mare duhovnic si marturisitor al lui Hristos in inchisorile comuniste, unde a fost inchis pe nedrept, condamnat la munca silinica pentru credinta. Un exemplu de verticalitate crestina, este supranumit si Apostolul Iubirii. Vesnica pomenire.
Dumnezeu sa il odihneasca in pace! L-am cunoscut personal pe cand era duhovnicul manastirii Plumbuita! O pierderea enorma pentru Romania! Dumnezeu sa-l numere printre sfintii Sai, ca printre oameni a fost cu adevarat un sfant!
Dumnezeu sa -L odihneasca in pace! L.am cunoscut personal, mergand deseori la Manastirea Recea.Sfintia Sa a fost primul meu duhovnic,doar ascultandu.I sfaturile am reusit sa merg mai departe..chiar daca stiam ca.mi va fi foarte greu!Sunt sigura ca si de acolo de sus Parintele ne va ocroti.”Sa.i multumim Parintelui ca a lasat ucenici la fel de buni ca si EL.”
nu l-am cunoscut personal,am cunoscut doar o parte din el…a fost duhovnicul duhovnicului meu,care de fiecare data cand ne vorbeste despre parintele Ioan o face cu atata ardoare,cu atata bucurie si dragoste incat reuseste sa ne atinga nu numai auzul ,dar si inimile… un exemplu de sfintenie si de traire crestineasca in comparabile,parintele Ioan Iovan de la manastirea Recea va fi pururea un mijlocitor catre Bunul Dumnezeu si Maica Domnului pentru intreaga omenire si pentru mine pacatosul.Dumnezeu sa-l odihneasca!!!
Cu durere in suflet am primit vestea trista de mutarea la Domnul a eruditului duhovnic,Parintele Ioan Iovan de la Manastirea Recea,Tg.Mures.O pierdere enorma pentru Biserica Ortodoxa Romana.Un Apostol al lui Hristos care a suferit si binecuvantat.El a fost un martor lucid a tot ceea ce s-a intamplat cu biserica si slujitorii ei in prima parte a instaurarii dictaturii comuniste in sud-estul Europei.L-am cunoscut personal si m-a frapat faptul ca nu l-a schimbat suferinta ci l-a facut un piternic ostas al lui Hristos.
Am constatat ca a fost contemporan cu tatal meu si el fost detinut politic.Marii duhovnici ai Bisericii noastre se muta la Domnul unul cate unul,le vom duce lipsa.Il vom purta in rugaciunile noastre.Dumnezeu sa-l ierte si cu dreptii sa-l odihneasca.
Parintele Dumitru Ilies
Biserica Sf.Maria
Austin,Texas
Sambata ma duceam pentru prima oara la Recea, sa il cunosc pe parintele Ioan.Cand am ajuns era deja priveghiul parintelui.Simteam o mare durere ca nu am reusit sa vorbesc cu Sfintia Sa.Dar stiu ca s-a mutat la “locuri cu verdeata” si ca ii este bine,si ca de acolo de SUS ne simte, ne aude si ne ajuta mai bine.Cand l-am atins am avut aceeasi traire ca atunci cand ating mostele unui sfant.Sa ne pomeneasca pe toti in rugaciunile Sale.
Dumnezeu sa il odihnesca!
Iubiti credinciosi din lumea intreaga… este adevarat a plecat dintre noi UNUL DINTRE CEI MAI MARI DUHOVNICI AI ROMANIEI care nu a aratat niciodata suferinta regimului comunist si mai ales a confratilor… Dar stiu sigur ca acum a regasit-o LA MAICA NOASTRA pe MAICUTA VERONICA CU CARE VA LUPTA PENTRU NEAMUL NOSTRU ROMANESC PE CARE L-AU IUBIT ATAT DE MULT DEACOLO DIN POALA MAICII DOMNULUI!!!!
DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA !!! ( eu nu i-am putut separa niciodata… au fost “parintii mei”)
Am avut privilegiul si binecuvantarea si sa-l cunosc pe Parintele IOAN IOVAN. Cuvintele nu sunt de ajuns sa exprim trairea deosebita pe care parintele o insufla prin predica si prin Sf. Impartasanie. Desi suferise mult fiind inchis si prigonit pentru marturisirea lui Hristos, Parintele avea o iubire si iertare cereasca si primea neobosit pe credinciosii din tara intrega care-l cautau. Nu am sa uit cuvintele si indemnul Parintelui de la Praznicul Maicii Domnului, 15 august 1992 cand a spus ” Dragii mei, am mai spus, dar mai repet, cã si Evanghelia se repetã: cinci cãlugãri pleacã de la mãnãstirea Bistrita- Baia, din Moldova, pleacã la Sfântul Munte Athos, pleacã, si n-au apucat doi km. sau trei sã iasã cãci apare Maica Domnului în fata lor si le spune:-Unde mergeti, fiilor, unde vã grãbiti?
-Mergem la grãdina ta, Maica Domnului, din Sfântul Munte, sã ne mântuim mai usor.
Si rãspunde Maica Domnului, auziti toti:
-Întoarceti-vã înapoi, si sã stiti cã si România este grãdina mea!” Parintele a adaugat atunci “Haideti sa nu mai traim murdari” si falfaind epitrafirul ca un steag a chemat pe toti la la Sf. spovedanie is Sf. Impartasanie.
Va rog incercati sa fim mai buni cu cei din jurul nostru si urmati exemplele pozitive.Parintele Ioan ne iubea pe toti,mereu ne-a aratat prin blandetea si bucuria lui.Va ramane vesnic viu in sufletul meu.
Imi este greu sa gasesc cuvinte potrivite. Imi pare rau pentru noi ca l-am pierdut, dar ma bucur pentru Imparatia lui Dumnezeu care il primeste.
L-am vazut si vorbit cu acest mare Om doar o singura data, in urma cu 5-6 ani, dar am trait atunci ceva uluitor. Am ajuns seara cu autocarul si o mica parte dintre noi, am asteptat la usa camarutei in care spovedea, macar sa-l vedem. Tarziu, a iesit, l-am vazut si ne-a spus sa venim dimineata devreme, ca obosise. Si asa si arata, un om in varsta, care obosise. A doua zi, am fost la usa camarutei, mi-a venit randul sa intru, dar cand am intrat, am uitat tot ce imi ordonasem cat mai concis in minte,(era multa lume si nu voiam sa-l retin prea mult). Am uitat fiindca dintr-o data in fata mea nu mai vedeam acel om de varsta lui, ci un Om cu mult mai tanar, in plina putere. Oare de unde aparuse? I-am spus ca am uitat ce vreau sa spun si cred ca a inteles ce am patit, ce vedeam, m-a linistit si a inceput sa ma intrebe cu o blandete de nedescris despre mine si familie, pana m-am linistit. A considerat cele spuse ca o spovedanie si mi-a dat dezlegare de impartasanie.
Regret nespus ca nu am mai avut posibilitatea sa-l mai vad in viata. Sa se odihneasca in pace in Bratele cele iubitoare !
nu prea mai pot spune multe, dar cine a trait macar cateva clipe in preajma sa ori in fata sa, il va iubi pentru o vesnicie. Si pentru ca iubirea lui ne cuprinde pe toti sa ne rugam aceste 40 de zile pentru dansul, ca si dansul sa simta cum s-a spus la inmormantare ca nu e singur. oricum doresc ca toti dintre cei care l-au cunoscut sa-i urmam sfaturile, sa crestem duhovniceste, sa pastram tare credinta noastra ortodoxa si Maicuta Sfanta, in gradina careia ne ducem traiul ne va ocroti si na va aduce impreuna cu parintele in raiul vesnic la Domnul cel scump. Dumnezeu sa ne binecuvanteze pe toti si sa nu-l uitam pe parintele nostru drag. Si inca ceva, noi romanii, macar cei binecredinciosi, sa fim mai uniti unii cu altii si sa facem cat putem bine celor din jur, asta indiferent de credinta. Parintele se va bucura de noi.
Nu stiu daca sa ma bucur sau sa plang. Un lucru e clar:cei care nu l-au cunoscut pe parintele Ioan Iovan de la Manastirea Recea in viata au pierdut mult. Eu ii datorez totul:familia mea, linistea mea sufletesca, increderea deplina in Dumnezeu. Fara Parintele Ioan viata mea ar fi fost cu totul alta. Iti multumesc parinte pentru totul si de acolo de unde esti sa te bucuri (asa cum stiai mereu sa te bucuri pentru altii)ca ai mai facut cuiva un bine.
Am primit si eu o binecuvantare de la dansul. Subscriu la comentariile de mai sus. El ne-a iubit pe noi toti atat de mult. Hai sa-l iubim si noi si sa ne gandim la el, ca acum odihneste cu sfintii, destul a patimit. Poate putem sa ne si bucuram pentru dansul.
M-am impietrit deja la pierderi: Pr. Ioan, Pr. Lavrentie, Pr. Cleopa, Pr. Calciu…
Daca iau in calcul manelele pe care le aud si la ora asta pe strada cred ca suntem o tara de orfani. Macar de Dan Puric daca am asculta, tot ar fi bine. Adica daca ne-au murit parintii, sa ascultam de fratii mai mari.
Imi pare atat de rau ca nu am mai putut sa-l mai vad odata pe PARINTELE MEU DE SUFLET. De aceea plang, nu pentru ca a trecut in lumea LUMINII, cu MAICA DOMNULUI si cu SFINTII LUI DUMNEZEU,pentru ca stiu ca e VIU si ne iubeste la fel de mult ca atunci cand era pe PAMANT,ci doar ca nu am putut sa ajung sa ma mangaie odata cu privirea aceea plina de bunatate dar si atat de patrunzatoare in suflet cu care-ti vedea viata si oricat de plina de pacate era iti dadea puterea de a merge mai departe, curat si cu deplina incredere in IUBIREA VESNICA A LUI DUMNEZEU. Parintelui IOAN ii datorez viata si fericirea mea de pe acest Pamant si sper,cu rugaciunile lui si ale MAICII DOMNULUI si viata de dincolo alaturi de MANTUITORUL NOSTRU IISUS HRISTOS. AMIN.
Nu pot exprima in cuvinte durerea ce am simtit-o in suflet la aflarea stirii.D-zeu sa-l odihneasca pe bunul nostru duhovnic,si-l rugam ca de acolo de sus sa continue sa vegheze asupra noastra.Imi pare nespus de rau ca aflandu-ma in afara granitelor tarii n-am reusit sa-l mai pot vedea odata.Regret enorm!Am ramas orfani.O sa ne lipseasca mult invataturile sfintiei sale.D-zeu sa-l odihneasca in pace!
o pierdere imensa pt noi romanii,o singura data l-am vazut si am primit si eu binecuvanatrea de la Sfintia SA, a fost si este pentru mine un mare Dar,a fost deajuns sa-l vezi o data sa fii in preajma lui si il iubesti si il indragesti toata viata,Dumnezeu cu drepti sa-l odihneasca iar noi pacatosii sa ne rugam in continuare la Parintele nostru de suflet Parintele IOAN DE LA RECEA
Sunt un om fericit ca l-am cunoscut si l-am avut ca Duhovnic pe Parintele Arhimandrit Ioan Iovan.Prin mila lui Dumnezeu si eu am fost cuprins in dragostea Sa.
Astazi pasii Parintelui Ioan se aud trecand usor prin Rai, dar si prin Biserica sufletului meu, zidita cu truda si multa migala de Sfintia Sa, ca un Patriarh al sufletelor, arhitect de neegalat si poet cu “Gura de Aur”, le-a asezat pe toate cu perspectiva intr-u fericita eternitate.
Parintele ioan a fost o adevarata comoara a romaniei.am avut norocul sa-l intalnesc si il cunosteam chiar bine.dar din pacate inevitabilul s-a produs.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
Potrivit celor şaisprezece principii dogmatice, canonice, liturgice, istorico-bisericeşti expuse până acum, declarăm cu toată credinţa în Iisus Hristos că ortodocşii nu pot fi ecumenişti.Este posibil ca în cazul în care creştinii ortodocşi au o atitudine hotărâtă de respingere a ecumenismului şi admit nici un compromis, să li se reproşeze următoarele: - nepa […]
Potrivit proorocirilor scripturistice, răul în lume este într-o continuă ofensivă vertiginoasă, lucrare sprijinită din plin de ecumenism. Acest rău se dezvăluie cu o îndrăzneală neobişnuită în aşa numita „teologie a dumnezeului mort”, de curând apărută. O astfel de „teologie”, fără îndoială încurajată de masonerie, conduce dimpreună cu Mişcarea Ecumenistă sp […]
Canonul liturgic al Bisericii OrtodoxeÎn Biserica Ortodoxă este cunoscut un singur canon liturgic, moştenire de mult preţ lăsată de Apostolii lui Hristos (prin Liturghia Sfântului Apostol Iacob), continuat de Sfinţii Părinţi ai Bisericii, întărit de-a lungul secolelor de practica bisericească şi de Sfânta Tradiţie şi ajuns până la noi în continuitatea plină […]
Cateva compilatii “graitoare”: Roots of Breakdance: Run DMC - It’s Like That Roots of Breakdance: Fatboy Slim - Weapon of Choice … dar acum sa vedem totusi si originalul: Soviet Army - Dance of the soldiers
Cel intru Sfinti si purtatorul de Dumnezeu Parintele nostru, Sfantul Nicodim Aghioritul a fost un mare teolog si invatator al Bisericii Ortodoxe, reinnoitor al isihasmului, canonist, haghiolog si scriitor de poeme liturgice. Sfantul Nicodim a fost canonizat de Biserica Ortodoxa in 1955, iar praznuirea sa se face in ziua de 14 iulie. Mai multe detalii [...]
“Ani grei!… Vom avea o zguduitură. Ştiţi ce înseamnă zguduitură? Dacă nu veţi fi aranjate duhovniceşte, nu veţi putea suporta. Dumnezeu să păzească, vom ajunge să avem şi lepădare de credinţă. Căutaţi să vă înfrăţiţi, să trăiţi duhovniceşte, să vă legaţi de Hristos. Dacă vă veţi lega de Hristos, nu vă veţi teme nici de [...] […]
Am dat, întîmplător, de o emisiune a TV Trinitas despre modul în care se prezintă Ortodoxia pe internet. Motivul central al discuţiei este lipsa de control asupra site-urilor ortodoxe. Timpul acordat acestei chestiuni de postul de televiziune al Patriarhiei Române lasă loc să se înţeleagă că există suficiente site-uri ortodoxe „incontrolabile” care au o aud […]
ACTUALIZARE 1 [EvZ]: Toamna vine cu gripă porcină ACTUALIZARE 2: [Hotnews]: Marea Britanie: Intreaga populatie va fi vaccinata impotriva gripei porcine Presa Ortodoxă a realizat un interviu cu preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Vasile Astărăstoae, pe marginea campaniei agresive a OMS de promovare a panicii legate de “gripa H1N1 […]
În numărul 5 al Presei Ortodoxe am reluat acest articol semnat de George Racoveanu în 1937. Ideea unui Mare Sinod Ecumenic sau Pan-Ortodox (de parcă ar putea fi altfel de Sinod decât cel ortodox) agita apele pe care plutea corabia Bisericii încă din prima jumătate a secolului trecut. Teologul G. Racoveanu arată însă fără echivoc [...]
Sorin Astalâş A fost odată un băiat timid care nu avea nicio treabă cu Dumnezeu. El exista, dar era pus deoparte ca o carte nedeschisă de multă vreme într-o bibliotecă… Vedeam în slujitorii Bisericii doar nişte oameni cu multe patimi, cu o îngustime în gândire. Credeam că ei au fost cei care au cenzurat Biblia. Într-o [...]
Un fost angajat guvernamental a dat publicitatii acest film, in care se vede clar cum avioanele sint folosite pentru a spray-a in atmosfera acele chemtrails; atentie nu este vorba de exhaustia normala de la motoarele jet – aceste dare dispar de pe cer in 30sec – 1 min; in schimb acestea numite chemtrails raman cu [...]
Două nave de război israeliene au trecut, marţi, în Marea Roşie din Marea Mediterană, traversând Canalul Suez, a anunţat o sursă portuară egipteană, citata de AFP si preluata de MediaFax. Unul dintre cele două vase, Hanit, traversase deja canalul în iunie, a precizat această sursă, afirmând că atunci a fost pentru prima oară când o navă [...] […]
Redau integral articolul Papa vrea Guvern Mondial: „In prima sa enciclica sociala, publicata ieri, cu doar cateva zile inainte de summitul G8, Papa Benedict al XVI-lea a cerut ca economia mondiala sa fie restructurata si a facut apel la infiintarea unei “autoritati politice mondiale“. Aceasta entitate, a apreciat Suveranul Pontif, ar trebui […]
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Brown, Rhode Island , SUA, au trecut la etapa a doua de experimentări clinice a tehnologiei care permite persoanelor paralizate să gestioneze cu tehnica şi computatorul doar cu gîndul. La etapa actuală, tehnologia BrainGate (trimiteri spre creier) utilizează un mecanism special, care se implantează în creierul uman şi s […]
Pr. Iustin Parvu
”-Cei ce marturisesc aparandu-si credinta sunt ca niste apologeti ai vremurilor acestora. Este dovada de curaj si de sacrificiu sa marturisesti pentru ca astazi, cand adevarul este sistematic ascuns cu mestesugire diplomatica, riscul este foarte mare: sa-ti pierzi serviciul, sa ajungi pe drumuri, sa intri la puscarie, sa fii caterisit ..””- Biserica Ortodoxa este vesnica prin Hristos Dumnezeu, e netrecatoare, nu are nevoie sa se amestece cu nimic altceva ca sa nu se dilueze. Nici macar nu poti avea o relatie. Vin foarte multi oameni si ma intreaba ce sa faca: sa mai intre sau nu in bisericile in care s-au facut slujbe ecumenice? Eu le-am spus ca, atunci cand vor vedea ca se vor impartasi unii de la altii, sa nu mai stea. Dar nici asa. Ne temem de cuvintele Sfintilor Parinti care interzic sa stam sub acelasi acoperis cu ereticii.Biserica decade prin primirea umanismelor. Umanismul este inchinare la idoli, iar dogma infailibilitatii papale este o latura a umanismului, dupa cum spune si Sf. Iustin Popovici, reinviind idolatria. Toti se inchinau si venerau Partidul ca pe un idol. Iar cei care au tacut si s-au supus ideologiei comuniste chiar siliti, socotesc ca sunt asemenea inchinatorilor la idoli…””- Din ignoranta turma nu are habar pe cine preamareste. E foarte greu sa convingi o masa de oameni cand toti preamaresc acelasi lucru. Ce sa-i mai spui bietului om? Face si el precum aceia din antichitate, cand se hotara moartea unui filosof. Se dadusera niste scoici pe care sa scrie oamenii votul lor. O batrana a scris sa fie omorat. Cineva o intreaba: cunosti mata pe acesta? Nu-l cunosc, raspunde ea. Apoi cum de l-ai condamnat?... Daca asa au facut toti, am facut si eu ca ei.”
Ce este fatarnicia?
Fatarnicia este faptul ca omul judeca si in general lucreaza nu in numele dreptatii, al (adevarului si al corectitudinii, ci de dragul persoanei care ii place lui cel mai mult, iar persoana respectiva ii poate fi placuta din orice motiv. ii poate fi placuta pentru ca este sus-pusa, prin urmare este buna pentru treburile lui. ii poate fi placuta pentru ca este frumoasa, pentru ca starneste in el patima trupeasca, pentru ca are aceeasi profesie ca el, aceeasi natie sau acelasi domiciliu (Arhiepiscopul Arsenie Ciudov). (1000 De Intrebari si Raspunsuri Despre Viata Duhovniceasca)
“Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis”. (Ioan 15, 18-21).
“Toate plăcerile acestei lumi nu sunt nici măcar umbra fericirii hărăzită în ceruri celor ce-L iubesc pe Dumnezeu. Acolo este bucuria veşnică, biruinţa şi sărbătoarea… Dobândeşte pacea lăuntrică şi mii de suflete în jurul tău se vor mântui.“ (Sf. Serafim de Sarov)
Limbile bolborosite de penticostali nu pot fi insuflate de Duhul Sfint pentru urmatoarele motive:
1. Daca ar fi intr-adevar insuflate de Duhul Sfint, atunci ele ar trebui sa aiba rosturile si scopurile dumnezeiestii chibzuinte, pe care le-au avut si cele biblice, pe când limbile penticostalilor sunt foarte departe, si chiar impotriva celor biblice.
2. Daca penticostalii, prin vorbirea in limbi, ar avea scopul pe care l-au avut Apostolii la Cincizecimea Pogoririi Duhului Sfint, de a uni pe strainii de alte limbi si de a-i face prin aceasta sa cunoasca si sa primeasca si ei invatatura crestina, atunci am intelege ca se cuvine sa pretuiasca si sa foloseasca acest dar in lui Hristos.Nu exista o mie de Biserici. Una este: Biserica Soborniceasca masura cit mai mare. Deoarece ei insa incearca sa faca ce faceau crestinii din Corint, ceva fara de rost, nu intelegem de ce se folosesc ei intre ei peste masura de acest fel de a vorbi si de a se ruga. Sfinta Scriptura arata ca pe Corinteni, Apostolul i-a oprit sa intreaca masura si trebuie sa credem ca ei l-au ascultat, caci mai tirziu istoria nu ne mai aminteste ca prin Corint sau pe altundeva, crestinii ar fi folosit in predica si la rugaciunile lor din adunari, vorbirea in limbi. De ce astazi crestinii din Corint nu mai vorbesc in limbi? Pentru ca vorbirea in limbi a incetat,asa cum a prezis acest lucru Sfintul Apostol Pavel (I Corinteni 13, 8). Penticostalii insa, dupa 10 veacuri de crestinism, se intrec care mai de care sa vorbeasca in limbi si nu pentru straini necredinciosi, ci chiar pentru credinciosii lor.
3. In Ierusalim, la Cincizecime, a fost deplina rinduiala. Nu ni se spune si nu rezulta din nimic ca ar fi fost cea mai mica neorinduiala, caci altfel nu s-ar fi inteles nimic din ceea ce se predica acolo. In Corint insa, prin vorbirea in limbi era neorinduiala si de aceea Apostolul Pavel cere sa se inlature harmalaia care facea ca rugaciunea sa se faca in chip necuviincios, pentru ca: ''Dumnezeu nu este al neoririduielii'' (I Corinteni 14, 27-35). La penticostali este ceva mai mult decit cum trebuie sa fi fost in Corint pina in momentul cind a intervenit Apostolul. Ei vorbeau in limbi mai multi deodata si nu numai ca nimeni nu intelegea, dar in harmalaia cuvintarilor unii mai bateau si in palme, altii sareau in sus, ridicau miinile, cadeau in genunchi, tremurau, plingeau s.a., fiind o atmosfera generala care semana a bilci mai mult decit a rugaciune si care numai seriozitate si ordine nu putea dovedi. Cine i-a vazut vreodata pe acesti coplesiti de ''dar'' s-a putut convinge de aceasta; or neseriozitatea si dezordinea nu vine de la Sfintul Duh.
4. In adunarile penticostale, predicatorii adeseori gasesc prilejul, fie inainte, fie dupa ce au vorbit ''in limbi'' de a adresa cuvinte glumete, de batjocora si de ris, la adresa noastra, cum adeseori s-a intimplat, dupa care cad iarasi coplesiti de ''dar'' si vorbesc ''in limbi''. Oare este cu putinta ca intr-o astfel de atmosfera sa fie de fata Duhul Sfint, Care, in astfel de oameni sa-si risipeasca darurile Sale? Oare este Duhul Sfint si la indemina batjocoritorilor, care se fac judecatori trufasi ai altora, in locul Singurului Judecator, Dumnezeu? Cine poate crede asa ceva, injoseste sfintenia Duhului Sfint.
5. Oare prin astfel de mijloace cauta Dumnezeu sa-si raspindeasca darurile si adevarurile Sale si sa-si descopere tainele Sale? O bolborosire neinteleasa nu poate sa uimeasca, ci cel mult sa amageasca si nu poate convinge pe pagini de superioritatea crestinismului si de adevarurile Evangheliei daca nu este inteleasa. Avem doar mintea treaza si graiul limpede, cu inteles si Dumnezeu le-a dat tocmai pentru a ne da putinta sa descoperim prin ele adevarul si pentru a-I aduce laude. Dar cind El vrea sa ne descopere ceva ce n-am putea afla altfel, sau atunci cind ne cere sa ne rugam cit mai cu caldura, oare alege El cai intunecate si neintelese de noi? In loc de a ne deschide mintea si de a ne dezlega cit mai mult limba, sa le intunece si sa le lege El oare pe amindoua? Ce minte sanatoasa ar putea crede ca sa fie aceasta placerea cea mai mare si semnul celei mai mari iubiri catre noi?
6. Am spus ca limbile penticostalilor nu pot fi insuflate de la Duhul Sfint. Dar atunci ne punem intrebarea, de la cine sunt? Caci ceva totusi trebuie sa fie. Ce ii face pe penticostali sa bolboroseasca, facind fel de fel de miscari nefiresti si nepotrivite? Toate acestea sunt simulari (prefacatorii) sau urmari ale postului negru cu care penticostalii se indeletnicesc uneori, cite doua sau mai multe zile de-a rindul inainte de a vorbi in limbi, sau, in sfirsit, sunt semnele prezentei unui duh care numai de la Dumnezeu nu poate sa fie. In Sfinta Scriptura citim ca este un dar special de la Sfintul Duh prin care cineva poate deosebi duhurile (I Corinteni 12, 10). Dar nu numai Duhul lui Dumnezeu insufla pe oameni, ci si duhul satanei (I Corinteni 12, 3) si chiar duhul omului. Noi suntem datori a fi cu mare grija in a cunoaste ce fel de duh este cel ce a insuflat pe cineva. Sfintul Apostol Ioan ne sfatuieste, zicind: ''Iubitilor, nu dati crezare oricarui duh, ci ispititi duhurile de sunt (sau nu) de la Dumnezeu, fiindca multi prooroci mincinosi au iesit in lume'' (I Ioan 4, 1), iar in continuare ne spune ca acela este duh diavolesc care nu marturiseste pe Iisus Hristos, adica acela care tagaduieste pe Iisus Hristos. Dar sa nu uitam ca duh diavolesc poate fi uneori si cel ce marturiseste pe Hristos, ''deoarece insusi satana se preface in inger al luminii. Nu este dar lucru de mirare daca si slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptatii, al caror sfirsit va fi dupa faptele lor'' (II Corinteni 11, 14-15). Cuvintele Apostolului ne indreptatesc sa credem ca nu este Duh Sfint acolo unde se lucreaza cu scopul de a sparge unitatea Bisericii lui Hristos si de a face din ea mai multe turme si mai multi pastori, care sa se dusmaneasca intr-olalta spre pieirea tuturor si distrugerea legaturii de pace intre oameni. (Indrumari Duhovnicesti pentru vremelnicie si vesnicie -- Arhimandrit Cleopa Ilie )
“Iubind, să notezi jignirile pe apă, iar binefacerile pe aramă.”(Sf. Isidor Pelusiotul)
Sfîntul Apostol Pavel spune corintenilor: „Au doara toti sunt apostoli? Au doara toti sunt prooroci? Au doara toti sunt tîlcuitori? Ce te faci pe tine pastor, oaie fiind? Ce te faci cap, picior fiind? Ce te apuci a comanda osti, fiind rînduit între soldati?" (I Corinteni 12, 29-30). „Cum vor propovadui daca nu sunt trimisi?" (Romani 10, 15).
“Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu”-(Prorocul David)
Psalmul 50 al lui David:
Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu curateste- ma.
Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea.
Tie, Unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, ca sa fii indreptatit intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.
Ca, iata, intru faradelegi m-am zamislit si intru pacate m-a nascut maica mea.
Ca iata, adevarul ai iubit; cele nearatate si ascunse ale intelepciunii Tale mi le-ai aratat.
Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.
Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele, sterge-le.
Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.
Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-l lua de la mine.
Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste.
Invata-voi pe cei faradelege caile Tale si cei necredinciosi se voi intoarce la Tine.
Izbaveste-ma de sangiuiri, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele.Bucurase-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
Ca de ai fi voit jerfta, Ti-as fi dat; arderile-de-tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu,duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi.
Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalismului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile-de-tot,atunci voi pune pe altarul Tau viitei.
Si ma miluieste,Dumnezeule.
„Orice săvîrşiţi cu cuvîntul sau cu lucrul, pe toate întru numele Domnului Iisus Hristos să le faceţi” (Coloseni 3, 17)
“Însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu”. (1 Cor. 23-24).
Parinte Nil Pustnicul zice: „Cînd te rogi, sa nu-ti închipui Dumnezeirea, nici sa lasi vreo alta forma sa intre si sa se întipareasca în mintea ta”
Sfîntul Marcu Pustnicul, aratînd ca diavolul are mare ura pe cei ce se roaga lui Dumnezeu din inima, zice: „Cînd va vedea divolul ca mintea se roaga lui Dumnezeu din inima atunci vine cu ispite mari si grele".
“Celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune” (Sf. Efrem Sirul)
Sf Ioan Gura de Aur zice: „Desi mari pacate va face cineva, dar daca pe acestea le face în taina si pe nimeni nu va sminti, mai putin se va munci decît cel ce mai mici pacate va face, însa pe fata si smintind pe multi".
Sf. Maxim Marturisitorul: ADEVARUL CREDINTEI NU SE ASCUNDE DE DRAGUL PACII!
"Mai bine un razboi vrednic de lauda, decat o pace care te desparte de Dumnezeu!" "Prin tacere Il tradam pe Dumnezeu" (Sf. Grigorie Teologul)
“Multi oameni nu simt existent vazduhului pana nu incepe sa bata vantul.Altii nu se gandesc la lumina pana ce nu se lasa intunericul ”(Sf Nicolae Velimirovici)
"Ca o trâmbitã din înaltul cerului vorbesc zidirile cu noi si strigã cã este un Ziditor” (Sfântul Grigorie de Nyssa)
Dumnezeiescul Ioan Gurã de Aur într-una din Omiliile sale zice asa: „Eu vorbesc din catedrala aceasta – adicã a Sfintilor Apostoli din Constantinopol –, si vãd multime de oameni aici. De se vor întoarce 100 la Hristos, platã însutitã voi avea. De se vor întoarce 60 sau 30, nu micã este plata; iar de se va întoarce numai unul, si pentru acesta mare platã îmi va da mie Hristos, cã un singur suflet este mai scump decât toatã lumea, dupã cuvântul care a zis: Ce va da omul în schimb pentru sufletul sãu, mãcar de-ar câstiga toatã lumea. Iar de nu se va întoarce chiar nici unul, eu nu voi înceta sã învãt si sã predic, deoarece fântânile izvorãsc si izvoarele curg, mãcar de ar lua cineva si ar bea apã din ele sau nu ar bea, ele îsi fac datoria”.
Cei ce cunosc pe Dumnezeu sunt plini de toata , bunavointa si, dorind cele ceresti, dispretuiesc cele pamantesti. Unii ca acestia nu plac la multi, dar nici lor nu le plac multe. De aceea sunt nu numai urati, ci si luati in ras de multi smintiti. Ei insa rabda toate in saracie. stiind ca cele ce se par multora rele pentru ei sunt bune. Caci cel ce intelege cele ceresti crede lui Dumnezeu, stiind ca toate sunt fapturile voii Lui. Cel ce insa nu le intelege nu crede niciodata ca lumea este zidirea lui Dumnezeu si ca a fost facuta pentru mantuirea omului. (Sf.Antonie Cel Mare — Filocalia vol.1)
Sfântul Chiril al Ierusalimului:
„O, crestine, nici un lucru sã nu faci, pânã nu faci semnul Sfintei Cruci; când pleci în cãlãtorie, când începi lucrul, când te duci sã înveti carte, când esti singur si când esti cu mai mulþi. Pecetluieste-ti cu Sfânta Cruce fruntea ta, trupul tãu, pieptul tãu, inima ta, buzele tale, ochii tãi, urechile tale si toate ale tale sã fie pecetluite cu semnul biruintei lui Hristos asupra iadului. si nu te vei mai teme atunci de farmece sau de descântece sau de vrãji. Cã acelea se topesc de puterea Crucii, ca ceara de la fata focului si ca praful în fata vântului”.
Sfantul Teofan Zavoratul
"Din vorba multa nu vei scapa de pacat'' (Pilde 10, 20). Crestinii trezvitori numesc toate simturile ferestre ale sufletului, prin care,daca le deschizi, fuge toata caldura launtrica. Cea mai cuprinzatoare deschizatura, o usa larg deschisa, care lasa aceasta caldura sa se scurga in valuri este limba, careia i se da voie sa vorbeasca ce si cat vrea. Multa vorbire aduce tot atata vatamare trezviei si randuielii launtrice cat toate celelalte simturi dimpreuna, caci ea se leaga de obiectele tuturor simturilor si sileste sufletul sa vada chiar si cand nu vede, sa auda chiar si cand nu aude, sa pipaie chiar si cand nu pipaie. Ceea ce este visarea intre cele launtrice, este multa vorbire intre cele din afara; insa aceasta din urma e mai pagubitoare, fiindca tine de real si, ca atare, lasa urme mai adanci. Pe deasupra, de ea sunt strans legate parerea de sine, obraznicia si idioritmie - aceste furtuni ce nimicescbuna randuiala cea dinlauntru, lasand in urma lor nesimtire si orbire. Dupa toate acestea, cum poate scapa de pacat cel ce vorbeste mult?!
Arhimandrit Cleopa Ilie:
Bagati de seama! Vai si amar de cei care s-au despartit de Biserica lui Hristos.Nu exista o mie de Biserici. Una este: Biserica Soborniceasca Ortodoxa in intrega lume! Cei ce s-au despartit de Biserica nu au mintuire. Biserica este stilp si intarire a adevarului! Biserica este trupul lui Hristos, cum zice marele Apostol Pavel, al carui cap este in ceruri.
Arhimandrit Cleopa Ilie
Portile iadului sunt gurile sectarilor, asa le tilcuieste marele Atanasie. Cate secte sunt! Acestea au iesit ca ciupercile dupa ploaie. Toate sectele sunt buruieni crescute la umbra Bisericii. Ele nu rezista mult. Bunaoara baptistii, care-i cea mai veche secta, are acum 13 ramificatii in tara la noi. S-au impartit in 13 si pe urma pieirea lor, ca s-au despartit de trunchi.
Cum trebuie sa ne purtam, noi, crestinii ortodocsi, fata de oamenii eretici?
Nu cumva socotind noi ca iubim pe aproapele, sa ne lasam calcati de cei straini de dreapta credinta in Hristos, care voiesc a ne departa pe noi de la Ortodoxie si a ne impune credinta lor cea strimba si eretica. Iar daca voiesc a ne ataca credinta noastra cea sfânta sau Sfinta Traditie a Bisericii Ortodoxe, atunci trebuie sa o aparam cu toata puterea pina la moarte, dupa cum zice Sfintul Nicodim Aghioritul in Razboiul nevazut. Se cade, asadar, oricarui preot ortodox si oricarui crestin al Bisericii noastre dreptmaritoare, sa fie un bun ostas al lui Hristos cu toata evlavia si cu minie barbateasca si tare sa apere, prin cuvint si prin scris, adevarul dreptei noastre credinte. Nu se cuvine a fi blind acolo unde nu trebuie a te purta cu blindete.Acelasi lucru ne invata si Sfintul Pimen cel Mare, zicind: ''Se cade noua a rabda toate, macar de ne-ar scoate cineva si ochii sau ne-ar taia mina noastra cea dreapta, iar daca cineva voieste a ne departa si a ne desparti pe noi de Dumnezeu, atunci sa ne miniem'' (Pateric, Cuvintul 118). si iarasi zice: ''Intiia oara fugi, a doua oara fugi, a treia oara fa-te sabie cu cel ce vrea sa te desparta pe tine de dreapta credinta'' (Arhimandrit Cleopa Ilie )
Sf.Maxim Marturisitorul ”Despre Cunostinta de Dumnezeu si Iconomia Fiului lui Dumnezeu” — Filocalia vol.2
Cei ce inca se tem de razboiul cu patimile si de navala vrajmasilor nevazuti trebuie sa taca, adica sa nu ia asupra lor insarcinarea de-a raspunde pentru virtute, ci sa lase lui Dumnezeu, prin rugaciune, grija pentru ei, in ''Iesirea'' se zice catre acestia: ''Domnul va lupta pentru voi si voi veti tacea''. Iar cei ce, dupa surparea prigonitorilor, cerceteaza chipurile virtutilor spre a le invata cu recunostinta, trebuie sa aiba numai deschisa urechea intelegerii. Catre acestia zice: ''Asculta israele''. In sfarsit, celui ce doreste cu putere cunostinta dumnezeiasca, din pricina curateniei, i se potriveste indrazneala cucernica. Catre el se zice: ''Ce strigi catre Mine?''.Asadar celui ce din pricina temerii i s-a randuit tacere i se cuvine sa-si caute scaparea numai la Dumnezeu; celui ce i se porunceste sa asculte i se cade sa fie gata spre ascultarea poruncilor dumnezeiesti; in sfarsit, celui ce se indeletniceste cu cunoasterea i se cuvine sa strige neincetat, rugindu-se pentru departarea relelor si multumind pentru bunatatile de care s-a impartasit.(Trei trepte; incepatorii taie; progresatii asculta, fiind numai urechi;desavarsitii striga catre Dumnezeu cu indrazneala.)
Dupa Evanghelie, cel ce este numai credincios, muta muntele rautatii lui prin faptuire,scuturand de la sine afectiunea de mai inainte fata de lucrurile ce sunt prinse in suvoiul nestatornic al celor ce cad sub simturi. Cel ce poate insa sa fie invatacel, primind in mainile sale de la Cuvantul faramiturile painilor cunostintei, hraneste mii, aratand cu fapta inmultirea puterii cuvantului.Iar cel ce poate sa fie si Apostol vindeca toata boala si toata neputinta, scotand draci, adica alungand puterea patimilor, vindecand bolnavi, adica readucand prin nadejde la deprinderea evlaviei pe cei lipsiti de ea si trezind prin cuvantul despre judecata pe cei molesiti de lenevie.Caci cel ce a dat putere ucenicilor sa calce peste serpi si peste scorpii,(Luca 10, 19, ªarpele e inceputul, scorpia e sfarsitul pacatului.) nimiceste atat inceputul cat si sfarsitul pacatului.
“Toate cate voiti sa faca voua oamenii,asemenea faceti si voi lor,ca aceasta este legea si prorocii” (Matei 7:12)
"SUFERITI DE PE URMA UNUI OM RAU? IERTA-L, CA SA NU FIE ASTFEL DOI OAMENI RAI !"(Fericitul Augustin)
“Cine rabda suferinta multumind lui Dumnezeu,primeste cununa muceniciei”(Sf Ioan Gura de Aur)
“Nimic nu e mai sfant decat gura ce in scarbe ridica multumire lui Dumnezeu” (Sf Ioan Gura de Aur)
Cuv. Paisie Aghioritul:
“Cu durere in suflet marturisesc ca, dintre toti filounionistii (ecumenistii n.e.) pe care i-am cunoscut, nu am vazut pe nici unul sa aiba nu miez, dar nici macar coaja duhovniceasca. Cu toate acestea, stiu sa vorbeasca despre dragoste si unire, desi ei insisi nu sunt uniti cu Dumnezeu, fiindca nu L-au iubit.”
Sf. Efrem Sirul:
“Vai acelora care se intineaza cu blasfemiatorii
eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei cati murdaresc sfanta credinta cu eresuri sau incheie vreo intelegere cu ereticii!”
Sf. Isaac Sirul
„Altul este cuvântul cel din lucrare si altul cuvântul cel frumos si fãrã iscusinta lucrãrii”. Iar în alt loc zice: „stie întelepciunea a-si împodobi cuvintele sale si a grãi adevãrul, necunoscându-l pe dânsul, si a arãta pentru fapta bunã, fãrã sã aibã iscusinta lucrãrii.Cuvântul cel din lucrare este cãmarã a nãdejdii; iar întelepciunea cea nelucrãtoare este amanet al rusinii”.
Sfântul Efrem Sirul: „De-ai fi curat ca îngerii si sfânt ca Ioan Botezãtorul, preot nu poti sã fii!”
Sfântul Atanasie cel Mare: „Din mâna preotului care nu posteste cele patru posturi si miercurile si vinerile, sã nu te împãrtãsesti”.
Sfântul Ioan Damaschin: „Binele nu este bine, când nu se face bine”.
Sfântul Efrem Sirul: „O, rãutatea satanei! Când l-a vãzut pe om deprins cu pãcatul, de acum cu palosul deznãdejdii bate rãzboi!”
Sf. Isidor Pelusiotu:“Iubind, să notezi jignirile pe apă, iar binefacerile pe aramă.”
Pr Arsenie Boca:"Daca esti in genunchi in fata lui Dumnezeu,poti sa stai in picioare in fata intregii omeniri."
Sfântul Isaac Sirul: „Precum focul curãtã rugina de pe fier, asa boala curãtã pãcatul de pe om”.
Sfântul Ioan Scãrarul: „Cade-se celui ce învatã si nu face, ca, rusinându-se de cuvintele sale, sã înceapã si el a lucra într-o bunã zi”
Sfântul Ioan Gurã de Aur: „Mare prãpastie si mare primejdie stãpâneste acolo unde preotul nu cunoaste canoanele.Preotul, în scaunul spovedaniei, este pãrinte, doctor si judecãtor!”
Sfântul Isihie Sinaitul: „Precum apa stinge focul, asa uitarea stinge lucrarea cea bunã din minte”.
Sf.Maxim Marturisitorul:
"Inteleptul, fie ca invata pe altii, fie ca primeste invatatura, vrea sa invete pe altii si sa invete el insusi numai cele de folos. Dar cel intelept numai la parere, si cand intreaba si cand e intrebat scoate inainte numai lucrurile curioase."
Sf.Maxim Marturisitorul:”Cel ce intrerupe cu obraznicie pe cel ce graieste in adunare nu se poate ascunde ca boleste de slava desarta. Stapanit de acesta, pune nenumarate piedici propunerilor, voind sa taie sirul celor ce spun.”
Sf.Maxim Marturisitorul:
"Cel ce face pe tacutul de dragul rautatii planuieste videsug impotriva aproapelui. Neizbandind intru acesta, se departeaza, adaugand durere la patima sa. Dar cel ce tace pentru folos sporeste prietenia si se departeaza bucurandu-se, ca unul ce a luat lumina ce imprastie intunericul."
Sf.Maxim Marturisitorul:Cel ce ia infatisarea prieteniei spre vatamarea aproapelui este lup ce-si ascunde rautatea in piele de oaie. Acesta cand afla pe careva dintre ai lui Hristos, comportandu-se cu simplitate sau rostind vreun cuvant naiv, il rapeste si il sfasie, varsand nenumarate ocari asupra acelora peste ale caror cuvinte si chipuri de purtare da navala, ca un ”iscoditor al slobozeniei fratilor in Hristos”.
Sf.Maxim Marturisitorul:
Dupa Evanghelie, cel ce este numai credincios, muta muntele rautatii lui prin faptuire,scuturand de la sine afectiunea de mai inainte fata de lucrurile ce sunt prinse in suvoiul nestatornic al celor ce cad sub simturi. Cel ce poate insa sa fie invatacel, primind in mainile sale de la Cuvantul faramiturile painilor cunostintei, hraneste mii, aratand cu fapta inmultirea puterii cuvantului.Iar cel ce poate sa fie si Apostol vindeca toata boala si toata neputinta, scotand draci, adica alungand puterea patimilor, vindecand bolnavi, adica readucand prin nadejde la deprinderea evlaviei pe cei lipsiti de ea si trezind prin cuvantul despre judecata pe cei molesiti de lenevie.Caci cel ce a dat putere ucenicilor sa calce peste serpi si peste scorpii,(Luca 10, 19, ªarpele e inceputul, scorpia e sfarsitul pacatului.) nimiceste atat inceputul cat si sfarsitul pacatului.(Cele trei trepte ale lui Origen: credinciosul simplu, invatacelul si apostolul.)
DESPRE MAICA DOMNULUI
1.Mult pot si sfintii lui Dumnezeu, dar nici unul cit Maica Domnului. Daca nu era Maica Domnului in ceruri, intre Sfinta Treime si noi, lumea asta se pierdea de mult. Ea pururea sta in genunchi si se roaga Preasfintei Treimi.
2.Daca am avea partea Mariei in viata noastra, daca am sta la picioarele Domnului ca Maica Domnului in Sfinta Sfintelor, daca am petrece in rugaciune si gindire de Dumnezeu ca dinsa, nu ne-ar hrani pe noi oamenii, ci ingerii si serafimii din cer. Dar noi punem nadejdea numai in palmele noastre, punem nadejdea numai in pieptul nostru, in priceperea noastra. Si auzi ce spune proorocul Ieremia: ”Blestemat este omul care se reazama pe bratele sale si si-a pus nadejdea in trupul sau!”. Auzi ce spune: ”Cela ce se reazama pe miinile si pe picioarele sale, animal este, ca patru picioare are, nu doua!”. Auzi, blestemat este omul care se reazema pe bratele sale si a intarit bratele trupului sau!
3.Mute sa fie gurile tuturor ereticilor si ale sectarilor care aduc hule asupra Imparatesei Ingerilor si Maicii lui Dumnezeu si a dreptului si tematorului de Dumnezeu Iosif, in cele ce rau si nebuneste socotesc de a mai fi avut si alti fii Preasfinta si Preacurata Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, cea ”plina de dar” (Luca 1, 28-29).
4.Vai de crestinul care n-o cinsteste pe Maica Domnului si nu are in casa lui o carte de rugaciuni, sa-i citeasca Maicii Domnului un paraclis sau un acatist, sau care nu stie macar o rugaciune pe de rost catre ea! Mare rusine o sa aiba acela in ziua Judecatii.
5.Mult pot si sfintii lui Dumnezeu, dar nici unul cit Maica Domnului. Daca nu era Maica Domnului in ceruri, intre Sfinta Treime si noi, lumea asta se pierdea de mult. Ea pururea sta in genunchi si se roaga Preasfintei Treimi.
6.Dintre toti sfintii, pe care trebuie sa-i cinstiti, sa cinstiti mai tare pe Maica Domnului!
( Indrumari Duhovnicesti pentru Vremelnicie si Vesnicie — Arhimandrit Cleopa Ilie )
Despre Taina Botezului:
Este vreo deosebire intre Botezul lui Ioan Botezatorul si Botezul crestin cu apa si Duh, de care a fost vorba?
Da, este o mare deosebire intre ele. Caci botezul lui Ioan Botezatorul nu era taina, ci numai simbol. El nu curata pacatele, fiindca nu era cu Duh, ci numai cu apa. Prin scufundarea in apa el numai simboliza curatirea interna. Deosebirea intre cele doua botezuri au facut-o: 1. insusi Ioan Botezatorul, cand a zis: ”Eu unul va botez cu apa spre pocainta, iar Cel ce vine dupa mine… va va boteza cu Duh Sfant si cu foc” (Matei 3, 11). 2. Mantuitorul, cand a spus ucenicilor Sai dupa inviere: ”Ioan a botezat cu apa, iar voi veti fi botezati cu Duh Sfant, nu mult dupa aceste zile” (Fapte 1, 5). 3. Apostolii insisi, cu deosebire Sf. Apostol Pavel, care a botezat cu Botezul crestin pe niste fosti ucenici de ai lui Ioan in Efes, desi acestia primisera mai inainte botezul lui Ioan (Fapte 19, 1-6). Deosebirea trebuie s-o facem si noi, deoarece astazi exista, chiar si printre noi, multe comunitati religioase neoprotestante, care nu fac aceasta deosebire si care practica un botez asemanator celui al lui Ioan, ca simbol, si nu ca Taina, dandu-i forma crestina doar prin rostirea formulei: «in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh».
Este har… – sa iubesti fara sa fii iubit… – sa slujesti fara sa fii pretuit… – sa daruiesti fara sa ti se multumeasca… – sa te jertfesti si fara sa ti se recunoasca… – sa ierti fara sa fii iertat… – sa-l sustii pe cel care te-a lepadat… – sa ramai linistit, desi esti nedreptatit… – sa crezi desi nu vezi fata in fata… – sa crezi desi nu esti deplin lamurit… – sa investesti cladind fara sperante… – sa taci pentru a nu face rau aproapelui… – sa vorbesti de dragul adevarului… – sa induri fara sa murmuri, fara sa cartesti…. – totul sa-ti apartina, dar tu de toate bucuros sa te lipsesti… Pr Iustin Parvu
Iar în spatele sistemului perfect de asigurare computerizată, ce se face prin “cartela” electronică, se ascunde dictatura mondială, sclavia lui antihrist. “…ca să-si pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este întelepciunea. Cine are pricepere să socotească numele fiarei, căci este număr de om. Si numărul lui este sase sute saizeci si sase” (Apocalipsa 15, 16-18).
Apocalipsa lui Ioan.versetele 13.16-18 :
"16. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte.
17. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei.
18. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.”
am aflat si eu despre tragedie. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!
stiu ca luni va fi inmormantarea insa nu stiu ora.
ati putea sa-mi comunicati si mie alte detalii.
va multumesc.
la ora 12
Dumnezeu sa il odihneasca in pace!Parintele Ioan un adevarat maestru al intelepciunii,ce vb atat de calm si rabdator,inca de mica ma alinta pe cap si imi transmite a caldura lui sufleteasca Parintele Ioan va ramane duhovnicul sufletului meu!
Romania a mai pierdut un om bineplacut lui Dumnezeu…:( Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si fie ca prin rugaciunile Sfintiei sale sa primim milostivire…Vesnica pomenire!
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Parintele Ioan Iovan. Un mare duhovnic si marturisitor al lui Hristos in inchisorile comuniste, unde a fost inchis pe nedrept, condamnat la munca silinica pentru credinta. Un exemplu de verticalitate crestina, este supranumit si Apostolul Iubirii. Vesnica pomenire.
Dumnezeu sa il odihneasca in pace! L-am cunoscut personal pe cand era duhovnicul manastirii Plumbuita! O pierderea enorma pentru Romania! Dumnezeu sa-l numere printre sfintii Sai, ca printre oameni a fost cu adevarat un sfant!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihnesca. Vesnica lui pomenire.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace , mare pierdere pentru noi toti, pacat ca ne-a parasit, un adevarat duhovnic .
Dumnezeu sa -L odihneasca in pace! L.am cunoscut personal, mergand deseori la Manastirea Recea.Sfintia Sa a fost primul meu duhovnic,doar ascultandu.I sfaturile am reusit sa merg mai departe..chiar daca stiam ca.mi va fi foarte greu!Sunt sigura ca si de acolo de sus Parintele ne va ocroti.”Sa.i multumim Parintelui ca a lasat ucenici la fel de buni ca si EL.”
Dumnezeu sa/l odihneasca.
Nu plangeti ca s-a mutat la Domnul, dati slava Celui de Sus, Care, chemandu-l la El, ne-a mai dat un mijlocitor.
nu l-am cunoscut personal,am cunoscut doar o parte din el…a fost duhovnicul duhovnicului meu,care de fiecare data cand ne vorbeste despre parintele Ioan o face cu atata ardoare,cu atata bucurie si dragoste incat reuseste sa ne atinga nu numai auzul ,dar si inimile… un exemplu de sfintenie si de traire crestineasca in comparabile,parintele Ioan Iovan de la manastirea Recea va fi pururea un mijlocitor catre Bunul Dumnezeu si Maica Domnului pentru intreaga omenire si pentru mine pacatosul.Dumnezeu sa-l odihneasca!!!
Cu durere in suflet am primit vestea trista de mutarea la Domnul a eruditului duhovnic,Parintele Ioan Iovan de la Manastirea Recea,Tg.Mures.O pierdere enorma pentru Biserica Ortodoxa Romana.Un Apostol al lui Hristos care a suferit si binecuvantat.El a fost un martor lucid a tot ceea ce s-a intamplat cu biserica si slujitorii ei in prima parte a instaurarii dictaturii comuniste in sud-estul Europei.L-am cunoscut personal si m-a frapat faptul ca nu l-a schimbat suferinta ci l-a facut un piternic ostas al lui Hristos.
Am constatat ca a fost contemporan cu tatal meu si el fost detinut politic.Marii duhovnici ai Bisericii noastre se muta la Domnul unul cate unul,le vom duce lipsa.Il vom purta in rugaciunile noastre.Dumnezeu sa-l ierte si cu dreptii sa-l odihneasca.
Parintele Dumitru Ilies
Biserica Sf.Maria
Austin,Texas
Sambata ma duceam pentru prima oara la Recea, sa il cunosc pe parintele Ioan.Cand am ajuns era deja priveghiul parintelui.Simteam o mare durere ca nu am reusit sa vorbesc cu Sfintia Sa.Dar stiu ca s-a mutat la “locuri cu verdeata” si ca ii este bine,si ca de acolo de SUS ne simte, ne aude si ne ajuta mai bine.Cand l-am atins am avut aceeasi traire ca atunci cand ating mostele unui sfant.Sa ne pomeneasca pe toti in rugaciunile Sale.
Dumnezeu sa il odihnesca!
Iubiti credinciosi din lumea intreaga… este adevarat a plecat dintre noi UNUL DINTRE CEI MAI MARI DUHOVNICI AI ROMANIEI care nu a aratat niciodata suferinta regimului comunist si mai ales a confratilor… Dar stiu sigur ca acum a regasit-o LA MAICA NOASTRA pe MAICUTA VERONICA CU CARE VA LUPTA PENTRU NEAMUL NOSTRU ROMANESC PE CARE L-AU IUBIT ATAT DE MULT DEACOLO DIN POALA MAICII DOMNULUI!!!!
DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA !!! ( eu nu i-am putut separa niciodata… au fost “parintii mei”)
Am avut privilegiul si binecuvantarea si sa-l cunosc pe Parintele IOAN IOVAN. Cuvintele nu sunt de ajuns sa exprim trairea deosebita pe care parintele o insufla prin predica si prin Sf. Impartasanie. Desi suferise mult fiind inchis si prigonit pentru marturisirea lui Hristos, Parintele avea o iubire si iertare cereasca si primea neobosit pe credinciosii din tara intrega care-l cautau. Nu am sa uit cuvintele si indemnul Parintelui de la Praznicul Maicii Domnului, 15 august 1992 cand a spus ” Dragii mei, am mai spus, dar mai repet, cã si Evanghelia se repetã: cinci cãlugãri pleacã de la mãnãstirea Bistrita- Baia, din Moldova, pleacã la Sfântul Munte Athos, pleacã, si n-au apucat doi km. sau trei sã iasã cãci apare Maica Domnului în fata lor si le spune:-Unde mergeti, fiilor, unde vã grãbiti?
-Mergem la grãdina ta, Maica Domnului, din Sfântul Munte, sã ne mântuim mai usor.
Si rãspunde Maica Domnului, auziti toti:
-Întoarceti-vã înapoi, si sã stiti cã si România este grãdina mea!” Parintele a adaugat atunci “Haideti sa nu mai traim murdari” si falfaind epitrafirul ca un steag a chemat pe toti la la Sf. spovedanie is Sf. Impartasanie.
Un om care a facut istorie. Vedeti si “Raportul Tismăneanu” pag. 460-462 (http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf)
Odihneasca-se in pace!
Va rog incercati sa fim mai buni cu cei din jurul nostru si urmati exemplele pozitive.Parintele Ioan ne iubea pe toti,mereu ne-a aratat prin blandetea si bucuria lui.Va ramane vesnic viu in sufletul meu.
Dumnezeu sa-l ierte si sa aseze sufletul sau in randurile Sfintilor!…
Imi este greu sa gasesc cuvinte potrivite. Imi pare rau pentru noi ca l-am pierdut, dar ma bucur pentru Imparatia lui Dumnezeu care il primeste.
L-am vazut si vorbit cu acest mare Om doar o singura data, in urma cu 5-6 ani, dar am trait atunci ceva uluitor. Am ajuns seara cu autocarul si o mica parte dintre noi, am asteptat la usa camarutei in care spovedea, macar sa-l vedem. Tarziu, a iesit, l-am vazut si ne-a spus sa venim dimineata devreme, ca obosise. Si asa si arata, un om in varsta, care obosise. A doua zi, am fost la usa camarutei, mi-a venit randul sa intru, dar cand am intrat, am uitat tot ce imi ordonasem cat mai concis in minte,(era multa lume si nu voiam sa-l retin prea mult). Am uitat fiindca dintr-o data in fata mea nu mai vedeam acel om de varsta lui, ci un Om cu mult mai tanar, in plina putere. Oare de unde aparuse? I-am spus ca am uitat ce vreau sa spun si cred ca a inteles ce am patit, ce vedeam, m-a linistit si a inceput sa ma intrebe cu o blandete de nedescris despre mine si familie, pana m-am linistit. A considerat cele spuse ca o spovedanie si mi-a dat dezlegare de impartasanie.
Regret nespus ca nu am mai avut posibilitatea sa-l mai vad in viata. Sa se odihneasca in pace in Bratele cele iubitoare !
nu prea mai pot spune multe, dar cine a trait macar cateva clipe in preajma sa ori in fata sa, il va iubi pentru o vesnicie. Si pentru ca iubirea lui ne cuprinde pe toti sa ne rugam aceste 40 de zile pentru dansul, ca si dansul sa simta cum s-a spus la inmormantare ca nu e singur. oricum doresc ca toti dintre cei care l-au cunoscut sa-i urmam sfaturile, sa crestem duhovniceste, sa pastram tare credinta noastra ortodoxa si Maicuta Sfanta, in gradina careia ne ducem traiul ne va ocroti si na va aduce impreuna cu parintele in raiul vesnic la Domnul cel scump. Dumnezeu sa ne binecuvanteze pe toti si sa nu-l uitam pe parintele nostru drag. Si inca ceva, noi romanii, macar cei binecredinciosi, sa fim mai uniti unii cu altii si sa facem cat putem bine celor din jur, asta indiferent de credinta. Parintele se va bucura de noi.
Nu stiu daca sa ma bucur sau sa plang. Un lucru e clar:cei care nu l-au cunoscut pe parintele Ioan Iovan de la Manastirea Recea in viata au pierdut mult. Eu ii datorez totul:familia mea, linistea mea sufletesca, increderea deplina in Dumnezeu. Fara Parintele Ioan viata mea ar fi fost cu totul alta. Iti multumesc parinte pentru totul si de acolo de unde esti sa te bucuri (asa cum stiai mereu sa te bucuri pentru altii)ca ai mai facut cuiva un bine.
Romanii au pierdut cel mai mare duhovnic al lor.
Am primit si eu o binecuvantare de la dansul. Subscriu la comentariile de mai sus. El ne-a iubit pe noi toti atat de mult. Hai sa-l iubim si noi si sa ne gandim la el, ca acum odihneste cu sfintii, destul a patimit. Poate putem sa ne si bucuram pentru dansul.
M-am impietrit deja la pierderi: Pr. Ioan, Pr. Lavrentie, Pr. Cleopa, Pr. Calciu…
Daca iau in calcul manelele pe care le aud si la ora asta pe strada cred ca suntem o tara de orfani. Macar de Dan Puric daca am asculta, tot ar fi bine. Adica daca ne-au murit parintii, sa ascultam de fratii mai mari.
Imi pare atat de rau ca nu am mai putut sa-l mai vad odata pe PARINTELE MEU DE SUFLET. De aceea plang, nu pentru ca a trecut in lumea LUMINII, cu MAICA DOMNULUI si cu SFINTII LUI DUMNEZEU,pentru ca stiu ca e VIU si ne iubeste la fel de mult ca atunci cand era pe PAMANT,ci doar ca nu am putut sa ajung sa ma mangaie odata cu privirea aceea plina de bunatate dar si atat de patrunzatoare in suflet cu care-ti vedea viata si oricat de plina de pacate era iti dadea puterea de a merge mai departe, curat si cu deplina incredere in IUBIREA VESNICA A LUI DUMNEZEU. Parintelui IOAN ii datorez viata si fericirea mea de pe acest Pamant si sper,cu rugaciunile lui si ale MAICII DOMNULUI si viata de dincolo alaturi de MANTUITORUL NOSTRU IISUS HRISTOS. AMIN.
Nu pot exprima in cuvinte durerea ce am simtit-o in suflet la aflarea stirii.D-zeu sa-l odihneasca pe bunul nostru duhovnic,si-l rugam ca de acolo de sus sa continue sa vegheze asupra noastra.Imi pare nespus de rau ca aflandu-ma in afara granitelor tarii n-am reusit sa-l mai pot vedea odata.Regret enorm!Am ramas orfani.O sa ne lipseasca mult invataturile sfintiei sale.D-zeu sa-l odihneasca in pace!
o pierdere imensa pt noi romanii,o singura data l-am vazut si am primit si eu binecuvanatrea de la Sfintia SA, a fost si este pentru mine un mare Dar,a fost deajuns sa-l vezi o data sa fii in preajma lui si il iubesti si il indragesti toata viata,Dumnezeu cu drepti sa-l odihneasca iar noi pacatosii sa ne rugam in continuare la Parintele nostru de suflet Parintele IOAN DE LA RECEA
Sunt un om fericit ca l-am cunoscut si l-am avut ca Duhovnic pe Parintele Arhimandrit Ioan Iovan.Prin mila lui Dumnezeu si eu am fost cuprins in dragostea Sa.
Astazi pasii Parintelui Ioan se aud trecand usor prin Rai, dar si prin Biserica sufletului meu, zidita cu truda si multa migala de Sfintia Sa, ca un Patriarh al sufletelor, arhitect de neegalat si poet cu “Gura de Aur”, le-a asezat pe toate cu perspectiva intr-u fericita eternitate.
Parintele ioan a fost o adevarata comoara a romaniei.am avut norocul sa-l intalnesc si il cunosteam chiar bine.dar din pacate inevitabilul s-a produs.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.