Arhivă pentru mai, 2008

Click pe pentru a semna!

Avand in vedere ca Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei urmeaza in curand sa supuna la vot o rezolutie prin care se solicita legalizarea casatoriilor homosexuale in toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei;
Avand in vedere ca Adunarea a solicitat, de asemenea, modificarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, pentru declararea casatoriei homosexuale ca drept al omului;
Avand in vedere ca Adunarea a dezbatut recent un amendament la Conventia Europeana privind Adoptia Copiilor, pentru a permite adoptia copiilor de catre cuplurile de homosexuali,
Noi, subsemnatii cetateni ai Romaniei, prieteni ai Romaniei si ai cetatenilor Europei, semnam aceasta Petitie exprimandu-ne opozitia ferma fata de propunerea legislativa a Adunarii. Solicitam Adunarii sa opreasca imediat orice incercare de legalizare sau de impunere a casatoriilor sau parteneriatelor homosexuale asupra statelor membre. Actiunea anticipata a Adunarii este contrara valorilor noastre, este gresit intemeiata si afecteaza familia, copiii si binele general al statelor membre.

Fac un apel la toti bloggerii si web-masterii pentru promovarea campaniei de strangerea de semnaturi. Multumesc!

Nãscuta la Belgrad în 1970, Divna Ljubojevic este acum responsabila de „MELODI Ansamblul”. A studiat la Scoala de Muzica Mokranjac de la Belgrad. La început, ea a cântat cu Manastirea Vavedenje’s.
În 1988, ea a început sa cante alaturi de corul Mokranjac, avand concerte în mai multe ţări, inclusiv in Serbia. Între 1989 şi 1991, ea a condus „Première Société Chorale de Belgrade”. Devenind apoi cel mai tanar dirijor pentru această organizaţie, înfiinţată în 1853. A avut performante uimitoare cu acest ansamblu, în special în Grecia, la Festivalul de Muzica Sacra de la Delphe, Kardica şi Kefalonia.

Ca profesor (muzica de cor si solfeggio), Divna Ljubojevic a castigat numeroase concursuri de şcoală de muzică. Ea a predat de asemenea, corului de muzică de la Academia Amilly’s Muzicale (Franţa), Olanda şi Anglia. Cu usurinta, ea dă o voce pentru orice tip de repertoriului liric.

(mai mult…)

Danion Vasile
„Nici un Iuda să nu se apropie de această masă, nici un Simon Magul” [38; 583]. – Sfântul Ioan Gură de Aur

În Cuvântul despre vânzarea săvârşită de Iuda, Sfântul Ioan Gură de Aur scrie: „Pe când ucenicii mâncau şi beau, a luat Iisus pâinea cu sfintele şi neîntinatele Sale mâini, a săvârşit rugăciunea cea de mulţumire, a frânt-o şi a zis către ucenici: Luaţi şi mâncaţi; acesta este trupul Meu, care pentru voi se frânge, spre iertarea păcatelor. Şi după aceea a luat paharul, l-a dat şi a zis: Acesta este sângele Meu, care pentru voi se varsă spre iertarea păcatelor (Matei 26, 26-28). Şi Iuda era de faţă pe când Domnul zicea toate acestea. Aşadar, o, Iudo, acesta este sângele pe care tu l-ai vândut pentru treizeci de arginţi! Acesta este sângele pe care tu nu demult aşa de ruşinos l-ai târguit cu fariseii cei necucernici! Cât de mare este dragostea lui Hristos! Cât de mare este nerecunoştinţa lui Iuda! Domnul îl hrănea şi sluga Îl vindea pe Domnul. El Îl vin­dea pentru treizeci de arginţi şi Domnul Îşi vărsa sângele Său; încă şi pentru vânzătorul Său l-a vărsat, numai dacă el ar fi voit să se folosească de Dânsul. Şi Iuda era încă de faţă la cină, pentru ca să nu aibă nici o dezvinovăţire, mai vârtos pentru ca judecata să vină asupra lui. Numai cel ce are conştiinţa curată să se împărtăşească din Cina cea Sfântă; nici un Iuda necredincios, nici un înrăutăţit, nici unul care are otravă în inima sa, să nu cuteze a se apropia de masa cea sfântă; căci Apostolul Pavel zice: Oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevred­nicie, vinovat va fi trupului şi sângelui Domnului! (I Cor. 11, 27) [122; 170-171].

(mai mult…)

„Biserica Romano-Catolică şi Biserica ortodoxă nu sunt două surori. Nu există decât un singur cap al Bisericii, Iisus Hristos. Nu poate exista decât un singur trup, adică o singură Biserică. Deci noţiunea de Biserici surori este improprie.

Lupta catolicismului n-a avut o bază spirituală creştină, aşa cum a fost cea din Rusia sau cea de la noi. Ne acuză Todea că suntem Biserică trădătoare. Două mii de preoţi ortodocşi au stat în închisoare. Eu am fost în închisoare şi n-am văzut nici un preot unit. Toţi s-au făcut ortodocşi sau au intrat în diferite întreprinderi în care făceau pe turnătorii. ” [1](Părintele Dumitru Stăniloae, +1993)

„Trădarea Sfintei Ortodoxii în Transilvania a însemnat întotdeauna trădarea românismului. Se uită prea uşor, sau se ignoră voit, că sub catedrala catolică din Alba Iulia se află temeliile unei bazilici ortodoxe din secolele VI-X. Propaganda uniaţiei în Transilvania a făcut-o Paul Barany şi cardinalul Colonici, iar atunci când nu a mai mers propaganda, au vorbit tunurile.

Greco-catolicii nici nu au suferit pentru Iisus Hristos, ci pentru papalitate. Ei au susţinut şi mai susţin încă un hibrid impropriu neamului nostru, care a provocat tot timpul conflicte fratricide şi suferinţe inutile. Greco-catolicii mai au doar două alternative: să dispară în romano-catolicism (papalitatea impunându-le să renunţe la pravila strămoşească, ei devenind acum «catolici de rit oriental»), sau să îşi afirme în continuare personalitatea hibridă, prin injurierea în continuare a Bisericii Ortodoxe strămoşeşti.

Papa se grăbeşte acum să ocupe în Răsărit locul lăsat liber de comunişti. Nu e întâmplător faptul că apar tot mai des la manifestaţiile belgrădene pancarte de genul: „Roma – cetatea satanei”, „papa e antihrist”. Faptul că, de curând, s-a cântat în catedrala catolică din Alba Iulia imnul maghiar, e doar o arvunire despre ceea ce ni se va întâmpla.” (Cornel Toma, „Gândirea”, anul 1, nr. 1, 1991, p. 15)

(mai mult…)

Matei 7:15 ~ „Luati-va aminte de proorocii mincinosi, care vin catre voi in vesmintele oilor, iar dinlauntru sunt lupi rapitori.”

Matei 24:24 ~ „Ca se vor scula hristosi mincinosi si prooroci mincinosi si vor da semne mari si minuni, cit sa insale, de va fi cu putinta, si pre cei alesi.”

Faptele Apostolilor 5:29 ~ „Si raspunzind Petru si apostolii, zisera: A asculta trebuie pre Dumnezeu mai mult decit pre oameni.”

Fapte 20:28 ~ „Luati drept aceea aminte, si voua si la toata turma intru care pre voi Duhul Cel Sfânt v-au pus socotitori, ca sa pasteti Biserica lui Dumnezeu, pe care o au câstigat prin sângele Lui.”

Fapte 20: 29-30
~ „Pentru ca eu stiu aceasta ca vor intra, dupa venirea mea lupi grei intre voi, necrutind turma. Si dintre voi, singuri se vor scula barbati graind indaratnicie, ca sa traga pre ucenici dupa dinsii.”

(mai mult…)

Astazi(29.05.2008), am trimis presei doua comunicate in care Asociatia ROST isi exprima pozitia fata de cele doua recente tulburari din Biserica Ortodoxa Romana: impartasirea IPS Nicolae Corneanu cu greco-catolicii si infiintarea unor „sindicate preotesti”.

Asociatia ROST face apel la PF Patriarh Daniel si la Sf. Sinod sa cerceteze grabnic aceste cazuri si sa ia masuri ferme in conformitate cu Invatatura noastra de credinta, Dogmele si Sfintele Canoane.
Mai jos, redau documentele integral.

Asociaţia ROST: Comunicat referitor la împărtăşirea ÎPS Nicolae cu greco-catolicii

Asociaţia ROST îşi exprimă public consternarea provocată de gestul Mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu de a se împărtăşi împreună cu reprezentanţii cultului greco-catolic în ziua de duminică, 25 mai 2008, cu ocazia slujbei de sfinţire a unei biserici greco-catolice din Timişoara, în prezenţa Nunţiului Apostolic în Romania şi a Episcopului greco-catolic de Lugoj.
Asociaţia ROST crede că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au datoria de a cerceta imediat fapta ÎPS Mitropolit Nicolae Corneanu şi de a dispune o soluţie în conformitate cu Sfintele Canoanele şi cu Învăţătura de credinţă a Bisericii noastre.
(mai mult…)

Volumul Bolile homosexualilor. Un documentar medical la zi (2005), deşi se prezintă ca un excurs riguros ştiinţific, poate fi considerat un pandant al seriei intitulate „Teologia sexualităţii”*, prin care Editura Christiana din Bucureşti şi-a propus să răspundă, din punct de vedere creştin, tot mai numeroaselor provocări insidioase ale unei con-temporaneităţi „ieşite din fire” şi fascinate luciferic de propria-i per-versitate. Sexualitatea joacă un rol aparte în criza generală a umanului, tinzînd să devină marea obsesie a mentalităţii post-moderne, atît ca exces hedonic pe linia unui „firesc” rău valorizat, cît şi ca aventură deviantă sau tentaţie a „nefirescului”, legitimată formal prin sofismele unei libertăţi confundate cu „descreierisirea” sans frontières.
(mai mult…)

Nota editorului grec

La sfârşitul lui Iunie 2007, ziarul „Orthodoxos Typos” („Presa
ortodoxă”) l-a lăudat într’un articol pe Preasfinţitul Mitropolit al
Pireului, Serafim, dimpreună cu realizările sale. Ulterior, la
sugestia cititorilor, el a fost invitat să şi expună poziţia pe care o
are în privinţa papismului, deoarece credincioşii nu l-au auzit
vorbind despre aceasta. Preasfinţitul Mitropolit a răspuns printr-o
declaraţie scrisă, publicată de „Orthodoxos Typos” pe prima pagină în numărul din 6 Iulie 2007.
În declaraţia sa, mitropolitul a stăruit asupra faptului că Biserica
Ortodoxă ar trebui să pună capăt dialogurilor theologice cu papiştii
şi ceilalţi eterodoc
şi; a vorbit împotriva ecumenismului şi a afirmat
că papismul – ca erezie – a pus temeliile atheismului.
Aceste declaraţii ale mitropolitului au fost făcute în perioada în
care Arhiepiscopul Hristodul era internat la spitalul „Aretaeion”, iar
anturajul său s’a arătat deranjat de poziţia Mitropolitului Pireului.
Şi mai deranjaţi au fost însă papiştii, deoarece mitropolitul nu i-a
numit „schismatici”, aşa cum socotesc de cuviinţă mulţi arhierei, ci
s’a referit la ei ca „eretici”.
Această supărare s’a făcut vădită în scrisoarea episcopului papist al
Syrosului, D-l Franciscus Papamanolis, adresată Preasfinţitului
Mitropolit al Pireului.
Iată mai jos schimbul epistolar dintre episcopul papistaş şi
mitropolitul Pire
ului (sublinierile aparţin editorilor).

(mai mult…)

COMUNICAT

Duminica, 25 mai 2008, in prezenta Excelentei Sale Mons. Francisco Javier Lozano, Nuntiu Apostolic in Romania, a PS Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj, a zeci de preoti romani si straini, si a mii credinciosi veniti din toata tara, alaturi de invitati speciali dintre care amintim dl. Gheorghe Ciuhandu, primarul Timisorii, si IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, s-a sfintit biserica greco-catolica din Timisoara cu hramul „Sf. Maria – Regina Pacii si a Unitatii„.

Cu aceasta ocazie a avut loc un eveniment extraordinar, si care a onorat intreaga audienta, cu o semnificatie religioasa si istorica cel putin egala cu cea a Revolutiei anti-comuniste pornite de la Timisoara.

Conform martorilor oculari, in cadrul Sfintei Liturghii, la momentul impartasaniei, IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, a plecat din mijlocul credinciosilor si a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se impartasi. Ca raspuns, Excelenta Sa Mons. Francisco Javier Lozano, Nuntiul Papal in Romania, conform traditiei, i-a dat in mana Inalt Preasfintiei Sale Nicolae Sfantul Trup, dupa care i-a fost inmanat potitul cu Sangele Domnului din care Inalt Preasfintia Sa Nicolae s-a impartasit singur.

(mai mult…)

Se intampla in asa numitele Jesus Camps din America

Astept comentariile dumneavoastra.

Sf. Ioan Gură de Aur este cu siguranţă una dintre cele mai mari personalităţi nu doar din spaţiul creştinătăţii, ci şi din cel al culturii europene şi universale. Predicator, teolog şi apologet, păstor şi învăţător, Sf. Ioan Gură de Aur a rămas în memoria Bisericii prin pilda vieţii sale şi prin mulţimea copleşitoare de gânduri adânci, de cuvinte înălţătoare, de scrieri pline de înflăcărare, patos misionar şi de viaţă. Posteritatea a păstrat de la Sf. Ioan Gură de Aur o operă imensă, foarte bogată în conţinut, care astăzi îşi dovedeşte actualitatea1. În lucrarea intitulată „Despre incomprehensibilitatea lui Dumnezeu“, Sf. Ioan Gură de Aur abordează problema cunoaşterii lui Dumnezeu. Prezentul demonstrează că, dincolo de cuceririle ştiinţifice bine cunoscute, problema cunoaşterii lui Dumnezeu şi a lumii create e departe de a fi mai simplă decât în epoca Sfântului Ioan Gură de Aur.

Sf. Ioan Gură de Aur este convins că oamenii nu pot cunoaşte natura divină. Dorind să argumenteze această credinţă, Sf. Ioan Gură de Aur arată faptul că noi, oamenii, nici lucrurile experienţei noastre directe nu le putem cunoaşte deplin. Dacă noi nu putem cunoaşte nici măcar obiectele şi fenomenele naturii aflate la dispoziţia simţurilor, cu cât mai greu ne va fi să ne apropiem de natura divină?

(mai mult…)

Se spune adesea că dialogul ştiinţelor cu teologia este posibil la întâlnirea dintre Universitate şi Biserică sau la aceea a cercetătorilor şi teologilor. Într-adevăr, acestea pot fi condiţii preliminare pentru realizarea unei astfel de întâlniri. Însă, dialogul teologiei cu ştiinţa are multe alte exigenţe. Aceasta nu pentru că este imposibil să se dialogheze despre frumuseţea Creaţiei, ci pentru că teologia este altceva decât ştiinţele.

Spre exemplu, fizica şi matematica s-au întâlnit cu secole în urmă, chiar dacă acest loc de întâlnire a primit un nume mult mai târziu: fizica matematică. La fel, fizica şi chimia au putut înscrie împreună, cu destulă uşurinţă, o nouă disciplină, în debutul secolului XX, dând naştere chimiei fizice. În ultima vreme, apar tot mai multe domenii de cercetare conexe, precum neuroştiinţele, astrofizica, astrobiologia, inteligenţa artificială, ceea ce arată faptul că nu este chiar dificilă întâlnirea a două sau mai multe domenii de cercetare, câtă vreme limbajul lor este suficient precizat şi legităţile după care ele se dezvoltă sunt destul de bine cunoscute. Întâlnirea dintre ştiinţă şi teologie este însă altceva decât toate celelalte. Din mai multe motive.

(mai mult…)

Pentru descrierea experienţei credinţei şi a cunoaşterii lui Dumnezeu, sfinţii desluşesc în fiinţa omenească alte funcţii şi puteri decât cele cu care operează în mod curent psihologia. Aceasta şi pentru faptul că altele au fost criteriile slujitoare judecăţilor lor, altele au fost şi experienţele care au condus la aceste împărţiri. Oricum, analiza comparativă a celor două perspective şi înţelegeri cu privire la om este un subiect în sine. Ne limităm la a spune că, pentru omul zilelor noastre, cunoaşterea ştiinţifică actuală sau anii petrecuţi în şcoală pot sugera că a cunoaşte înseamnă a însuşi o serie de date, într-un mod logic, cu explicaţiile lor corespunzătoare, a memora o serie de fapte, concepte sau definiţii, a deprinde o succesiune de operaţiuni, să spunem, sau a unor proceduri, dacă este să vizăm abilitatea de a executa ceva anume. În experienţa părinţilor duhovniceşti însă, etapele cunoaşterii lui Dumnezeu sunt străbătute de om prin alte facultăţi decât cele prezente în aceste activităţi de învăţare: se vorbeşte adesea de minte, în diferenţă cu raţiunea, de simţirea minţii, în deosebire de simţuri, de inimă şi de iubire. Încercăm să le prezentăm succint, tocmai pentru a evidenţia faptul că experienţa credinţei şi a cunoaşterii lui Dumnezeu este de cu totul alt ordin decât cunoaşterea ştiinţifică a naturii.

(mai mult…)

Ficţiunea horror a înspăimântat lumea timp de generaţii întregi şi, cu toate acestea, cerem şi mai mult. De ce ne face plăcere să fim speriaţi, înfricoşaţi? Din punct de vedere creştin, e nefiresc a obţine plăcere din vizionarea scenelor în care alţi oameni sunt prezentaţi ca având necazuri. Desigur, nu tuturor ne place acest lucru, precum nu tuturor oamenilor le plac senzaţiile tari. Dar pentru cei cărora le face plăcere, actul de a fi speriat poate fi o experienţă palpitantă, impetuoasă. Creşte nivelul adrenalinei, e o sursă sigură de a trece prin senzaţii înfricoşătoare fără a face faţă în realitate pericolului.

Genul horror sau de groază este un film ce încearcă să inducă groază, teroare, frică, dezgust sau oroare telespectatorului prin prezentarea unor forţe, personaje sau evenimente dăunătoare ce pătrund în viaţa oamenilor de zi cu zi. Elementele care apar cel mai des în filmele horror sunt: vampiri, demoni, monştri, criminali în serie, fantome şi o mulţime de alte personaje, care inspiră frică. Aşadar, filmele horror prezintă natura noastră primară cu fricile sale: coşmarurile, repulsiile noastre, vulnerabilitatea, alienarea noastră, teroarea faţă de necunoscut, teama noastră faţă de moarte şi dezmembrare, pierderea identităţii sau frica de sexualitate.

(mai mult…)

Viaţa pe care o trăim astăzi ne slăbeşte, foarte adesea, puterea credinţei. În multe privinţe, societatea în care suntem angajaţi ne ancorează în viaţa concretă. Avem obligaţii, dorinţe şi indefinit de multe experienţe ale unei realităţi în care minunile nici nu se văd, nici nu se pot fotografia. Nu avem nici un fel de dovezi concrete despre ele, în ziare sau la televizor. Ceea ce trăim însă, viaţa concretă cu măruntele ei fapte, ne este mai mult decât familiară. Pe baza acestei experienţe de viaţă ne construim un sistem de valori, în care adevărat este, de multe ori, ceea ce am putut verifica.

La polul opus, adevărurile de credinţă depăşesc raţiunea şi puterea de înţelegere. Învierea lui Hristos este, de departe, evenimentul cel mai mare din istoria omenirii. Nimic mai măreţ, niciunde în Creaţie, nu s-a petrecut de la facerea ei, şi în întreaga ei istorie. Şi nimeni înaintea lui Hristos, şi nimeni după El până acum nu a înviat din morţi, şi nici până la sfârţitul lumii nu va învia din morţi cu aceeaşi Înviere. Între adevărurile de credinţă acesta este cel mai mare, şi temelia credinţei creştine! Hristos a Înviat din morţi, iar Învierea Lui este începutul învierii noastre. După credinţa creştină, nici un alt eveniment, din întreaga istorie a omunirii, din toate culturile şi de pretutindeni, nu a marcat mai profund locul omului în Univers, drumul său prin viaţă şi parcursul umanităţii prin istorie. Însă în cadrele vieţii cotidiene, acest fapt este unul foarte dificil de acceptat.

(mai mult…)

NOUL TESTAMENT- ANTI-SEMIT -ism !?

Posted: mai 22, 2008 in Laice

Biblia este „ură”, afirmă Biroul pentru Anti-semitism Global al Departamentului de Stat

„Biroul pentru Anti-semitism Global” al Departamentului de Stat susţine că afirmaţia din Noul Testament, prin care iudeii l-au lăsat pe Hristos să fie crucificat, constituie „anti-semitism clasic” – o formă istorică a urii. Cazul unui preot polonez, care a afirmat că iudeii l-au omorât pe Hristos, a fost inclus ca un „incident anti-semit”.

Sunteţi unul din zecile de milioane de creştini care sunt de acord cu Patimile lui Hristos de Mel Gibson că, conducători ai iudeilor au incitat o gloată de iudei şi l-au convins pe Pilat ca Hristos să fie crucificat? Guvernul vă consideră acum „anti-semiţi”. Sunteţi parte a unei plăgi mondiale, pe care SUA, Canada, Australia şi 55 de naţiuni europene s-au unit s-o înăbuşe.

În multe ţări, conduse de legi ale urii, este deja un delict federal repetarea „literaturii urii” a Noului Testament, că iudeii l-au lăsat pe Hristos să fie crucificat. Echivalarea Departamentului de Stat a creştinătăţii biblice cu „ura” este un indicator prevestitor de rele. Liga Anti-Defăimare a B’nai B’rith – arhitectul legilor urii pe plan mondial (şi forţa primară ideologică şi de colectare a statisticilor din spatele Biroului pentru Anti-semitism Global) – se îndreaptă rapid spre crearea unei polarizări împotriva creştinilor ca propovăduitori ai urii, în particular a iudeilor şi homosexualilor.

(mai mult…)

Datorita multimii de commenturi si vizualizari la articolul care anunta trecerea la cele vesnice a parintelui Ioan Iovan de la Manastirea Recea,am simtit nevoia sa fac un scurt material despre parintele Ioan in care sa includ detalii despre viata sa,cateva poze,dar si comentariile/marturii lasate de unele persoane care l-au cunoscut pe parinte.

Parinte Ioan,roagate lui Dumnezeu pentru noi pacatosii!

Din viata parintelui Ioan

E foarte greu sa-l descrii pe parintele Ioan Iovan. Era o prezenta puternica si, in fata unui asemenea duhovnic, cuvintele bat in retragere. Chiar daca nu-l cunosti, cand parintele Ioan intra in biserica, stii. Pur si simplu, umple biserica de lumina atunci cand intra in ea. La predica, e la fel de puternic. Ca marii duhovnici, era aspru si cald in acelasi timp. Te tinea la distanta si, deopotriva, te imbiea sa te apropii.

Oamenii veneau la Recea deoarece stiau ca parintele Ioan e vazator cu duhul. Multe se marturisesc despre el. O femeie vaduva voia sa-si vanda casa si sa se mute la fiul ei. N-a apucat sa spuna nimic. In timpul rugaciunii, parintele i-a pus ca din intamplare mana pe cap si, intrerupandu-se, i-a zis: „Nu-ti vinde casa”. Un student imi spunea ca, venind la parintele si ezitand sa-si descarce sufletul, acesta i-a spus in soapta, la ureche, pacatele pe care le facuse si pe care nu le marturisise nimanui niciodata. Multi ii stiu puterea, dar putini ii cunosc viata parintelui: faptul ca a fost, inainte de razboi, preotul Manastirii Vladimiresti, unde vietuia maica Veronica si calugaritele fecioare; ca a facut ani grei de inchisoare in timpul comunistilor;a fost unul din cei mai mari duhovnici pe care ia avut neamul romanesc.

(mai mult…)

Cercetatorii au dovedit ca oamenii se pot vindeca prin credinta, informeaza editia electronica a cotidianului Pravda. Cercetatorii din Sankt Petersburg au reusit sa gaseasca si dovada, descoperind mecanismul „material” al fenomenului divin. „Rugaciunea este un remediu puternic. De asemenea si atingerea moastelor. Nu numai ca regleaza toate procesele din organismul uman, dar poate reface si psihicul labil al bolnavului”, a declarat Valery Slezin, directorul Institului de Cercetare Neuropsihologica din Sankt Petersburg. Profesorul Slezin a mai facut un lucru neobisnuit, a masurat „puterea” rugaciunii. Acesta a inregistrat electroencefalogramele unor calugari care se rugau si a descoperit un fenomen neobisnuit si anume „scurt-circuitarea” activitatii cerebrale a cortexului. Acest fenomen nu poate fi observat decat la bebelusii in varsta de trei luni, cand se afla la sanul mamei lor si se simt in siguranta. Odata cu maturizarea, acest sentiment al sigurantei se estompeaza, activitatea cerebrala se intensifica iar ritmul biocurentilor cerebrali devine mult mai lent, cu exceptia somnului adanc si al rugaciunilor, mai spune omul de stiinta. Slezin a numit aceasta stare una de „veghe” si a demonstrat ca aceasta este vitala pentru fiecare persoana. Este cunoscut faptul ca bolile sunt cauzate in special de situatii negative care ne afecteaza starea psihica. Se pare ca in timpul unei rugaciuni grijile trec in planul doi sau chiar dispar de tot. Astfel, ambele vindecari, pshihica si fizica sunt posibile.

(mai mult…)

Marsul Normalitatii

Posted: mai 19, 2008 in Laice

Aproximativ 400 de persoane au participat la „Marşul Normalităţii”, o acţiune care s-a vrut a fi o replică la GayFest – un festival al homosexualilor care începe săptămâna aceasta. Protestatarii alcatuiti din feţe bisericeşti,studenţi si simpli trecatori,au început marşul din faţa Patriarhiei, urmând traseul Unirii-Universitate-Piaţa Romană-Calea Victoriei.„Nu purtăm un mesaj intolerant. Mesajul nostru este unul care susţine valorile tradiţionale româneşti, fără de care acest popor nu ar fi existat vreme de atâtea veacuri. Menţionăm că nu protestăm împotriva homosexualilor, ci a homosexualităţii”, a declarat Ioan Şolea, un tânăr aflat în fruntea protestatarilor.

(mai mult…)

O problema din ce in ce mai acuta s-a ivit in cercul oamenilor de stiinta(medici , psihiatri) si se acutizeaza pe masura ce apar cazuri noi, se pare ca multi din ei nu pot da nici o explicatie cu privire la acest fenomen, unii spun ca ar fi halucinatii ale unui creier aflat in stare de hipoxie, ceea ce altii infirma aceasta teorie.Clar este ca stiinta in aceasta situatie este neputincioasa.Din perspectiva unui crestin, veridicitatea acestui fenomen nu mai este o problema, ci se ridica una si mai serioasa.Prin fenomenul mortii clinice ni se confirma ceea ce stiam deja,ca prin moarte sufletul se desprinde de trup si isi continua calatoria spre cele vesnice fie la chinurile vesnice ale iadului fie la fericirea raiului, cu alte cuvinte Moarte Clinica dovedeste clar ca sufletul exista si ca viata se continua dincolo de moarte.

Moartea clinica este starea organismului în conditiile opririi complete a circulatiei respiratiei si activitatii functionale a Sistemului Nervos Central.Moartea clinica este o stare reversibila.

Cel putin eu unul mi-am pus o serie de intrebari:

  • Toate informatiile care sunt aduse de cei care au fost dincolo sunt veridice?Sa nu uitam ca diavolul este cel mai mare maestru al inselarii.
  • Sunt oare toate contactele acestor oameni cu „fiintele de lumina”, sincere sau inselari ale unor diavoli care s-au aratat sub forma de ingeri de lumina?
  • Intr-atat sa mearga ispita diavolului astfel incat sa ne insele si dincolo de moarte?


(mai mult…)

Pãrintele Ioan Iovan de la Mãnãstirea Nasterea Maicii Domnului de la Recea (Mures) a intrat de mult în legendã. În cercurile ortodoxiei era un adevãrat mit. De-o cuviosie si de-o modestie uneori stânjenitoare si o sinceritate vecinã cu inocenta, pãrintele Ioan, care ajunsese la vârsta de aproape 86 de ani, respingea aura de martir ce i se face, preferând sã rãmânã monahul care urmeazã calea mîntuirii lui Iisus Hristos, si duhovnicul totdeauna bucuros sã asculte si sã aline suferintele celor care-l cautã si-l cerceteazã.

Din nefericire,acesta a decedat in cursul zilei de Sambata,17.05.2008.Dumnezeu sa ii odihneasca sufletul,iar noi sa il pomenim in rugaciunile noastre.Amin!

Racla de argint cu relicvele „Brâului Maicii Domnului” a fost adusa din Grecia, de la Manastirea Kato Xenia, de arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.
Despre „Braul Maicii Domnului” se stie ca ar fi fost tesut si purtat de Fecioara Maria.

Braul de la Panaghia Katoxenia din Volos este un fragment din „Braul Maicii Domnului”, care a fost luat de la Muntele Athos in 1552 si adus la Mitropolia Dimitriadei, intr-un moment de grea incercare pentru populatia de aici, in timpul unei mari epidemii de ciuma. Istoria povesteste ca, imediat dupa aducerea sa, oamenii s-au insanatosit.

In Romania el va fi la Mangalia pana la 18 mai 2008 cand racla cu „Brâul Maicii Domnlui” va fi dusa la Catedrala Arhiepiscopala Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Constanta. Ea va ramana in Romania pana la 22 mai 2008.

Slujba religioasa impresionanta pentru canonizarea a patru martiri romani, ucisi pentru ca nu au vrut sa renunte la credinta lor ortodoxa

Peste 7000 de oameni au participat la slujba de proclamare a canonizarii celor patru tarani romani martiri din zona Nasaud, omorati in 1763 pentru ca nu au vrut sa renunte la credinta lor ortodoxa in favoarea ereziei uniate, relateaza Mediafax. Slujba de canonizare din localitatea bistriteana Salva a fost oficiata de un sobor de 15 inalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, condus de Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Bartolomeu Anania (foto stanga), cel care a propus Sfantului Sinod trecerea in randul sfintilor a Martirilor Nasaudeni.

Mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza, Mitropolitul Olteniei si Mitropolitul ales al Moldovei si Bucovinei, Teofan, precum si Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale si de Nord, Serafim, au participat alaturi de 11 episcopi si episcopi-vicari la unul din cele mai importante momente religioase din acest an, inaltii prelati fiind transportati din comuna Salva pe platoul „La mocirla”, locul unde au fost martirizati cei patru eroi nasaudeni. Ritualul de canonizare a inceput sambata seara, in localitatea Bichigiu, unde a fost dezvelit un monument dedicat lui Atanasie Todoran, cel mai cunoscut dintre cei patru martiri romani, peste 300 de oameni, participand la ultimul parastas al sfintilor martiri nasaudeni oficiat de Inalt Preasfintitul Vasile Somesanul de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului.

(mai mult…)

Asociatia „Rost”, editorul revistei omonime, a organizat pe 2 noiembrie 2007, la Sala Dalles din Bucuresti, conferinta intitulata „Sfintii inchisorilor”, in cadrul careia au fost lansate volumele: Viata Parintelui Gheorghe Calciu, dupa marturisirile sale si ale altora, ingrijit la Manastirea Diaconesti (Bacau) si aparut, cu o predoslovie de IPS Bartolomeu Anania, la Editura Christiana (Bucuresti), si Sfintul inchisorilor. Marturii despre Valeriu Gafencu adunate si adnotate de Monahul Moise, aparut, cu un cuvint inainte de IPS Andrei Andreicut, la Editura Reintregirea (Alba Iulia).

Au vorbit Parintele Amfilohie Brânza (duhovnicul Manastirii Diaconesti), monahul Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa (Alba), si actorul Dan Puric. Moderator a fost Razvan Codrescu, vicepresedinte al Asociatiei „Rost” si director al Editurii Christiana.

Peste 600 de persoane au ascultat o pledoarie pentru cunoasterea si asumarea trecutului si, mai cu seama, pentru canonizarea celor ce s-au sfintit prin suferinta si rugaciune in temnitele comuniste. Redam in continuare fragmente relevante din cuvintarile conferentiarilor, cu promisiunea ca in curind va fi disponibila pe Internet si inregistrarea audio-video a conferintei.

(mai mult…)

Pilula contraceptiva

Posted: mai 16, 2008 in Laice

Un documentar socant despre efectul avortiv al pilulei

Vaticanul crede in existenţa lor , fără ca asta să vină în contradicţie cu faptul că universul a fost creat de Dumnezeu. Preotul iezuit Jose Gabriel Funes, consideră chiar că e posibil să existe o altă planetă populată de oameni care nu au comis păcatul originar, informează AFP.

„Ca astronom, cred în continuare că Dumnezeu este creatorul Universului”, a explicat, ieri, într-un interviu pentru jurnalul oficial al Vaticanului, L’Osservatore Romano, Funes, un preot iezuit care conduce observatorul Vaticanului de la Castel Gandolfo, situat în apropiere de Roma.
Totuşi, chiar dacă, „nu avem încă nicio dovadă”, „nu putemipoteza” existenţei altor planete locuite. „Aşa cum există mai multe
creaturi pe Pământ, ar putea exista şi altele, inteligente, (pe alte planete – n.r.) create de Dumnezeu”, spune astronomul papei.

(mai mult…)

În viaţa Rusiei pravoslavnice au existat, din vechime, adevăraţi stâlpi care au susţinut şi au păstrat trează credinţa în Dumnezeul cel viu şi n-au lăsat poporul să se piardă în deznădejdea şi necazurile pe care le-a întâmpinat în istorie. Sfântul Serghie de Radonej, numit îngerul păzitor al Rusiei, stareţii Optinei, Sfântul Teodosie de la Pecerska, întemeietorul vieţii de obşte în mănăstirile ruseşti, sunt doar câţiva dintre cei ale căror inimi şi rugăciuni au bătut şi bat necontenit la porţile cerului pentru a implora mila şi ajutorul divin. Toţi aceşti sfinţi au trăit cu cel puţin o sută cincizeci de ani în urmă, iar Rusia de astăzi trăieşte pe umerii acestor uriaşi ai duhului. Să ne aducem aşadar aminte de unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai îndrăgiţi sfinţi ai ei şi ai Bisericii Ortodoxe universale: Sfântul Serafim de Sarov, a cărui viaţă este o înşiruire necontenită de fapte minunate.

(mai mult…)

Patimile, stricaciunea si moartea sunt urmari ale pacatului stramosesc care se transmit din generatie in generatie in umanitatea decazuta, facand din ea o umanitate bolnava.

Prin pacatul sau, Adam a orientat firea pe care o primise la creatie intr-o directie contrara celei pe care i-o menise Dumnezeu, ajungand la un mod de existenta nefiresc si lipsit de ratiune, care se manifesta prin patimi, adica prin folosirea contrar firii a facultatilor sale, care are drept urmare stricaciunea si moartea. Iar pentru ca Adam este „radacina” firii omenesti, prototip al umanitatii pe care, in principiu, o continea in intregime in sine, el a transmis starea decazuta a firii sale tuturor urmasilor lui.

Aceasta transmitere se face in esenta prin ereditatea biologica. Sfantul Grigorie de Nyssa o spune explicit: „Pacatul s-a amestecat cu firea prin cei ce au primit de la inceput patima, insusindu-si boala prin neascultare. Caci precum firea animalelor de orice soi se continua in insirarea celor ce vin dupa aceea, incat ceea ce se naste e aceeasi dupa ratiunea firii cu aceea din care s-a nascut, la fel omul se naste din om, patimasul din patimas, pacatosul din pacatos”.

Sfantul Grigorie Palama spune, in acelasi sens, ca omul, nemaivietuind dupa Dumnezeu, „nu mai poate da nastere unor fapturi care sa semene cu Dumnezeu, ci doar unora care sunt asemenea lui, vechi, imbatranitoare si supuse stricaciunii”. Astfel, fiecare om mosteneste la nastere, inscrise in insasi firea lui, urmarile pacatului lui Adam.

(mai mult…)

Adevărurile de credinţă sunt surprinzătoare. Ele depăşesc orizontul credinţelor comune şi nu se aşează de fiecare dată firesc în rând cu celelalte experienţe şi convingeri acumulate de-a lungul vieţii. Credinţa că Hristos a înviat sau că, după aceasta, El s-a întâlnit cu Apostolii, trecând prin uşile încuiate, sunt evenimente greu, dacă nu imposibil de pus în acord cu reperele vieţii noastre. Societatea postmodernă, cu puternicele ei amprente industriale, bio-tehnologice sau comunicaţionale, pare să ofere suficiente motive pentru a crede că astfel de fapte nu pot fi adevăruri de credinţă imuabile. Ele pot fi mai degrabă mituri, poveşti sau mistificări.

Cultura, credinţele şi reprezentările despre realitate sunt afectate adesea şi într-o mare măsură de datele ştiinţelor. Multe dintre achiziţiile modernităţii culturale, ştiinţifice sau tehnice par total incompatibile cu evenimentele credinţei. Într-adevăr, faptul Învierii Domnului nu are echivalent în istoria umanităţii. Într-adevăr, viaţa veşnică nu poate fi un obiect de studiu pentru ştiinţe, aşa cum nici sufletul nu poate fi surprins, în vreun fel, în laborator. Faptele şi adevărurile credinţei sunt înafara tabloului familiar despre realitate pe care ni-l dau simţul comun. Pentru mulţi dintre semenii noştri, credinţa nu este un act firesc, tocmai pentru că adevărurile ei nu sunt acceptate de către toţi, şi sunt împotriva simţului comun. Cum este posibil ca Hristos să fi înviat din morţi? Cum este posibil ca El să fi putut trece prin uşile încuiate? Acceptarea minunilor credinţei presupune curaj, sfidarea logicii şi mai mult decât un dram de poezie: un pic de nebunie.

(mai mult…)

Vietuire la Putna-Ateliere

(mai mult…)


dvd_endgameDupa ce am urmarit acest documentar nu m-am gandit decat la suferinta celor care vor sa conduca aceasta lume.Desi se vor face proteste,actiuni,impotriva lor,ei isi vor atinge scopul,dar atat,caci fiecare e om ca si noi si nu poate trai o vesnicie pe pamant.Fie Noua Ordine Mondiala,fie masonerie,orice organizatie ar fi,nu are nici o putere asupra libertatii noastre de a ne decide actiunile si de a fi onesti in judecata.E bine sa stim cu ce avem de aface dar atitudinea noastra sa ramana in spiritul crestinesc,un documentar care merita vazut si considerat ca atare cu nadejde si frica doar la Dumnezeu. (Admin Proortodoxia)

Intr-o Nouă Ordine Mondială, un Guvern unic este doar începutul. Ajuns la putere, acesta îsi va pune în aplicare planul de exterminare a majoritătii populatiei lumii, în timp ce va asigura unei infime elite o viată lungă si fără griji, cu ajutorul tehnologiilor moderne.

Acesta este terifiantul scenariu analizat în “Endgame” („Joc final”), cel mai recent documentar al jurnalistului si regizorului american Alex Jones, cunoscut pentru incisivitatea si constanta cu care urmăreste cele mai incomode subiecte.

(mai mult…)

Hubul MIREANUL-ORTODOX

Posted: mai 8, 2008 in Laice
Etichete:

Pentru a avea acces pe hub trebuie instalat un kit de tipul DC++. Noi recomandam Apex DC++.

Adresa hubului este mireanul-ortodox.zapto.org:4012 .

Pentru a evita eventualele neintelegeri ma simt dator sa va pun la dispozitie regulile hubului:

1.NU ACCEPTAM ALTE RESURSE(XXX,pornografice,sectare,eretice,ecumenice etc) LA SHARE DECAT CELE ORTODOXE
2.NU ACCEPTAM DISCUTII CARE POT DEGENERA IN TULBURARI SI SMINTELI SUFLETESTI
3.NU ACCEPTAM DISCUTII TEOLOGICE CU USERI DE ALTE CONFESIUNI, IN SCOP DE A FACE PROZELITISM SAU DE A ATACA CREDINTA ORTODOXA
4.CA SIMPLU USER NU AI ACCES DECAT LA CHATUL PRINCIPAL, CELELALTE CHATURI SUNT ACCESIBILE NUMAI USERILOR INREGISTRATI,PENTRU ACEASTA LUATI LEGATURA CU UN OPERATOR,PENTRU A VA INREGISTRA
5.PE ACEST HUB SE PROMOVEAZA NUMAI INVATATURA CRESTIN-ORTODOXA.

Lumea în care trăim este o operă imensă de lumină. Ne mişcăm în lumină, cunoaştem prin intermediul luminii şi fiecare dintre vietăţile existente în natură trăieşte de pe urma luminii. Spiritualitatea răsăriteană a descoperit însă şi alte înţelesuri adânci ale luminii. Căci Hristos, Cuvântul prin care şi pentru care toate s-au făcut, este Lumina lumii.

Universul scufundat în lumină

Ce este lumina? Ştiinţa descrie destul de bine comportamentul luminii, însă natura ei ascunde încă multe aspecte contra-intuitive. Mai întâi, este semnificativ faptul că lumina, în accepţiunea ei cea mai largă de radiaţie electromagnetică, este prezentă peste tot în natură şi în Univers. Există, desigur, lumină vizibilă şi lumină invizibilă. Lumina vizibilă este cea care face posibilă cunoaşterea omului, pentru că ochiului liber îi sunt sesizabile obiectele mediului înconjurător, dar şi cele aflate la distanţe foarte mari de Pământ, cum sunt corpurile cereşti. Există însă şi lumină pe care ochiul uman nu o percepe, dar care străbate întreg ambientul terestru şi spaţiul cosmic.

(mai mult…)

Oricine priveşte atent lumea, poate observa cu uşurinţă diversitatea ei. Există o bogăţie extraordinară de forme, texturi sau ţesuturi ce alcătuiesc obiectele, lucrurile, respectiv vietăţile ce ne înconjoară: formaţiunile galactice şi stelele gigantice, formele de relief şi milioanele de specii vii din regnul vegetal sau animal. Este de ajuns exemplul Pământului, cu diversitatea resurselor sale mineralifere – un adevărat laborator pregătit pentru spiritul creativ al omului. Spre deosebire de alte planete ale Sistemului Solar, cu rezerve minerale mai puţin diversificate, resursele Terrei au permis realizarea unui număr impresionant de substanţe, materiale, texturi, obiecte, dispozitive sau maşini cu proprietăţi şi funcţii specifice. Peste tot în lumea în care trăim există dispozitive şi construcţii în care întâlnim materiale şi substanţe, unele dintre ele, cum ar fi piatra, în stare naturală, altele artificiale, produse prin complexe procese tehnologice.

Cum este posibilă diversitatea lumii materiale

De-a lungul ultimelor trei secole, ştiinţa a încercat să pătrundă sursa acestei diversităţi a lucrurilor din lumea înconjurătoare. Cum este, deci, posibilă această impresionantă diversitate de forme şi texturi?

Chimia a pus în valoare un fapt interesant. În ciuda acestei diversităţi a materiei, în sol, în minerale, în formele de viaţă ale regnului vegetal sau animal, există totuşi ceva mai puţin de 120 de elemente chimice1 care o alcătuiesc. (Spunem că sunt 118 tipuri de atomi, însă, de fapt, esenţialul constă în cam tot atâtea tipuri de nuclee. Varietatea nucleelor atomice asigură varietatea elementelor chimice din natură.) Aşadar, materia ce compune cele cuprinse în lista lungă de ţesături, materiale, substanţe, dispozitive sau obiecte, este rodul combinaţiilor multiple dintre elementele unei alte liste, cu mult mai scurtă. S-ar putea spune că civilizaţia în care trăim este, în mare parte, opera chimiştilor, pentru colecţia impresionantă de materiale pe care au realizat-o, utilizând un potenţial fără îndoială nu mai puţin extraordinar, însă considerabil mai mic de elemente chimice pe care l-au găsit la dispoziţie în natură.

(mai mult…)

Multe dintre disciplinele ştiinţifice actuale au adunat dovezi categorice cu privire la caracterul extraordinar al lumii în care trăim. Neuroştiinţele, cosmologia, fizica particulelor, genetica, dar şi multe alte discipline au contribuit, printr-un număr imens de date, la schimbarea profundă şi radicală a paradigmei despre lume şi viaţă. În raport cu ceea ce ştiau anticii sau învăţaţii Evului Mediu despre lumea înconjurătoare, corpul uman sau despre conştiinţă, trăim vremuri cu adevărat privilegiate. Lumea şi omul ne sunt dezvăluite în cele mai diverse forme: în orele de pregătire prevăzute în programa şcolară, în cărţi de popularizare, în documentare de televiziune, în cărţi, cursuri sau programe de cercetare specializate. Nu am greşi dacă am considera că orice explorator sau cercetător al misterelor lumii, din antichitate sau din Evul Mediu, ar fi rămas fără grai dacă, la vremea lui, ar fi beneficiat măcar de o mică parte din ceea ce scriu astăzi manualele de ştiinţe prevăzute pentru învăţământul liceal…

Datele ştiinţifice actuale au alimentat numeroase ideologii. Unele dintre acestea au văzut în condiţia extraordinară a omului semnul că Universul a ajuns la o formă de auto-conştienţă. Alte curente au utilizat datele ştiinţifice pentru a argumenta faptul că Universul, lumea şi viaţa sunt vibraţii, în care singura existenţă este energia însăşi. Dimpotrivă, pentru alte curente din domeniul filosofiei ştiinţelor, datele ar susţine faptul că Pământul este insignifiant, iar viaţa omului este fulgerător de scurtă în raport cu istoria Universului. Ceea ce este specific multora dintre aceste curente interpretative, este că ele valorifică datele de ordin ştiinţific fără a reuşi să păstreze distincţia între Dumnezeu – Creatorul acestui Univers, Creaţia Sa şi Om. Dimpotrivă, în aceste interpretări, omul se pierde într-un Univers infinit, fără o misiune anume, Dumnezeu-Creatorul este Universul însuşi, care se autoorganizează până la producerea unei conştiinţe care să îl reflecte, şi nicăieri în el nu transpare o raţiune de a exista. De multe ori, aceste interpretări sfârşesc prin a fi forme superficiale de credinţe fără Dumnezeu.

(mai mult…)