Ecumenismul necrestin al Vaticanului/The Non-Christian Ecumenism of the Vatican

„Un documentar excepţional. Nădăjduiesc să fie spre trezirea la realitate a ortodocşilor noştri filocatolici şi a celor ce mai cred încă, din naivitate, în “deschiderea ecumenică”, în “dialog”. Cu siguranţă acest documentar o să vă pună pe gânduri. Veţi revedea şi un personaj mult mediatizat zilele acestea, sărmanul, pentru a cărui dreaptă înţelegere şi îndreptare să ne rugăm cu nădejde. Să stăm bine, să stăm cu frică! Acest documentar trebuie văzut!” (L.D.)

Mai puteti urmari pe ProOrtodoxia Video:

• Papa si erezia numita Ecumenism(2007)
• Relatia dintre ortodocsii ecumenisti si papalitate in pragul noului mileniu

Memoriu al Parintilor romani din Athos catre Sf. Sinod al BOR

Memoriu al Parintilor romani care vietuiesc in Sfantul Munte Athos
Catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane

Preafericite Parinte Patriarh,
Inalt Preasfintiti Parinti Mitropoliti si Arhiepiscopi,
Preasfintiti Parinti Episcopi si Episcopi Vicari,

La indepartatele Chilii din Sfantul Munte Athos, unde din mila Maicii Domnului ne petrecem viata calugareasca, au ajuns vesti grozav de triste pentru Sfanta noastra Ortodoxie. Bucuria acestor zile ale Penticostarului, cea mai luminoasa perioada a anului liturgic, ne-a fost adanc innegurata de aflarea celor petrecute la Timisoara, oras mitropolitan, in prima duminica dupa Injumatatirea praznicului Invierii. Impartasirea mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu cu cei care l-au rastingnit pe Hristos in urma cu 300 de ani si continua sa-L rastigneasca, punand la grea incercare sufletele si vietile romanilor ortodocsi din Ardeal, reprezinta un fapt fara pecedent in istoria Bisericii Ortodoxe Romane, si, dupa cum reiese din Sfintele Canoane ale Bisericii si din scrierile Sfintilor Parinti, constituie un act de cea mai mare gravitate, asemanat adesea de Sfintii Parinti cu vanzarea lui Hristos [1].

Pr. Iustin Parvu: „Sa nu ne facem partasi ereziei!”

Pr. Justin Pârvu, Man. Petru Voda

“Ortodoxia şi neamul nostru au coexistat încă din primele veacuri ale creştinismului şi de atunci ortodoxia a fost sufletul acestui neam. De aceea noi am şi dăinuit în istorie cu demnitate până astăzi, datorită binecredincioşilor noştri voievozi şi tuturor mărturisitorilor şi rugătorilor acestei ţări, care au preferat mai bine să moară decât să vândă credinţa predată nouă de Sfântul Apostol Andrei şi au fost totdeauna conştienţi că aceasta este cinstea şi puterea neamului, şi nu altceva. Datorită faptului că am păzit credinţa nevătămată mai rezistă acest neam în istorie, acum.

Dragi credincioşi, vă aduc în atenţie faptul că de noi depinde soarta acestui neam, de noi depinde predania pe care o vor moşteni fiii fiilor noştri, de noi depinde mântuirea acestui neam. Învăţaţi de la eroii şi martirii noştri cum s-au luptat să ne păstreze nouă, celor de azi, învăţătura strămoşilor noştri. Ei nu au tăcut, dragii mei, niciodată când a fost vreme de mărturisire, când vrăjmaşii ortodoxiei năvăleau asupra credinţei noastre. Chiar dacă mulţi au tăcut, mari oameni de stat, mari feţe bisericeşti, poporul credincios nu a tăcut, totdeauna s-au găsit oameni de valoare, investiţi cu putere de sus, care să mărturisească adevărul.

Document de la 1910 despre sectarii adventisti

CARTE PASTORALA ADRESATA Preotilor si crestinilor din Eparhia Dunarei de Jos cu privire la secta ADVENTISTILOR

Cucernice Parinte si Iubiti Crestini,

Dela o seama de vreme, s’a incuibat la noi in tara niste streini de legea si neamul nostru, cari adresandu-se muncitorilor, lucratorilor de fabrici, meseriasilor si soldatilor, propaga o noua invatatura religioasa, numita „a Pocaitilor” sau „a Luminatilor” si care in deobste este cunoscuta sub numele de secta „Adventistilor” sau „a Sabatistilor”.

Aceasta secta isi are obarsia si leaganul in orasul Hamburg din Germania si este insufletita si sustinuta pe sub mana de alianta si finanta jidoveasca din streinatate. Evreilor tineri din streinatate, parindu-li-se greu de indeplinit cultul si obiceiurile legei mozaice si doritori de a cuceri lumea si sufleteste, dupa cum au cucerit-o in parte si economiceste, s’au gindit sa infiinteze o noua religiune moderna, prin care sa produca perturbatie in lume.