SFAT FECIORILOR CE VOR SA SE CĂSĂTOREASCĂ

Posted: August 1, 2008 in Laice
Etichete:, , , , ,

De la început caută să fii cu ochii deschişi asupra unui mare păcat, de care mai toţi ne facem vinovaţi, de îndată ce am intrat, cum se zice, în dîrdora însurătorii. Eterna fanfaronadă. Nu ştii ce ai mai face ca să dai viitoarei tale tovarăşe, tovarăşa pe viaţă, cît mai multe iluzii despre tine, despre puterile tale, despre capitalul care-1 duci tu în această binecuvîntată de Dumnezeu tovărăşie. Ca şi cum cea dintîi grijă a ta ar fi să-ţi pregăteşti un „frumos faliment”. Ea, de cele mai multe ori, nu-i decît un copil -un copil răsfăţat, sălbatic, iubitor de lucruri strălucitoare şi zgomotoase, care costă bani mulţi şi n-aduc nici un folos, ba încă mai trag după ele şi fel de fel de alte pagube. -Tu, pentru a te arăta grozav, îţi pui toate puterile tale şi mai mult decît puterile tale în serviciul capriciilor ei şi cumperi astfel o spumă de iubire, o spoială de plăceri – aperitive, cu ruina demnităţii tale şi cu destrămarea întregii tale vieţi. Ia seama. Nu-ţi aşeza pe pămînt temelia casei tale. Nu împărţi decît cu adevăr, cu Sfîntul adevăr, sufletul celeea pe care Dumnezeu ţi-a ales-o, pentru a fi mama copiilor tăi. Spune-i de la început, bărbăteşte, că tu nu vezi în ea o păpuşă, ci un om, tovarăş la bine şi la rău, muncitor alături de tine, un om întreg şi înţelept, pe care ţi s-ar părea că-1 ofensezi (cu) dîndu-i flori, panglicuţe cu pietre preţioase, în ceasul cel mai serios al vieţii. Şi mai întîi tu fii om. Nu face nici un hatîr deşertăciunii. Cu minciuna să nu stai niciodată la tocmeală. Să ştii că ceea ce pierde mai mult un om, nu e atît otrava stricăciunii lui, cît e stocul acesta de minciună şi de adevăr în care vrea să trăiască împotriva legilor elementare ale vieţii. îngemănarea aceasta a minciunii cu adevărul, constituie ceea ce în lume formelor vii se cheamă un monstru, şi se ştie că monştrii nu trăiesc. Deci, încă o dată fii tu. Nu te înfăţişa sulemenit înaintea lui Dumnezeu. Vrei să Înţelegi sufletul acela înclinat ţie menit să se facă una cu sufletul tău ? Să înţelegi, ca un prieten cu iubire adevărată, ca să-1 porţi întări, dacă e slab, şi a-1 pune pe calea cea bună, dacă e rătăcit. Tu trebuie să fii învăţătorul soţiei tale. Pentru aceasta caută să te porţi astfel, ca ea, în orice împrejurare să vadă în tine un om drept. Să te asculte, nu cu teamă, ci cu deplină convingere că ce spui tu e aşa. încredere nemărginită să aibă în tine, în bunătatea ta, în iubirea ta, în cinstea ta şi în vrednicia ta. Să fie mîndră a lupta lîngă un viteaz ca tine, de a suferi prigonirile soartei şi de a înfrunta orice primejdie alături de tine.

Să te vadă mare şi puternic în ceasurile grele. Să nu te preţuiască după succesurile de afară căci acelea nu sînt totdeauna reale şi rareori vin pe căi curate. în faptele tale, indiferent de cît îţi produc, în cugetul, în vorba şi în purtarea ta de fiecare clipă, acolo eşti tu. Acolo iubirea ei, cultul ei pentru tine trebuie să-şi găsească puteri de veşnică reînnoire. De aceea, gîndeşte-te bine la tot pasul pe care îl faci, la tot cuvîntul pe care-1 rosteşti. Gîndeşte-te că ea e martorul intern al vieţii tale, cînd ea ştie cum e sufletul tău adevărat. Şi în ziua cînd pentru a dobîndi un succes trecător, te vei înfăţişa cu un astfel de suflet, să ştii că din momentul acela, între tine şi ea s-a deschis o prăpastie. Nimic nu supără pe ea ca lipsa de sinceritate. Minciuna, orice fel de minciună e o mişelie. Numai robii mint. Un om liber, care preţuieşte libertatea lui, nu minte niciodată. Din mîndrie nu minte. între cel ce a căzut învins apărînd un adevăr şi cel care se făleşte, c-a ieşit biruitor susţinînd o minciună, care e adevăratul viteaz ? Cu cine a-i vrea să-ţi împărţi grijile şi speranţele tale ? … Gîndeşte-te bine la aceasta, de cîte ori în adîncimile întunecate ale sălbaticului ce a mai rămas în fiinţa ta, simţi că se mişcă iar şarpele miciunii. în robie, în frică, în minciună, poţi să trăieşti ca individ, dar ca părtaş al unei unităţi sociale, Doamne fereşte. Tu nu te întreba dacă vei cîştiga destulă pîine pentru familia ta. întreabă-te dacă vei avea în tine destul adevăr, căci acesta-i pentru familie ceea ce e lumina pentru floare. Tu fă-ţi datoria, adică fă tot binele pe cere-1 poţi face. Nu te gîndi la noroc şi nu te gîndi prea mult la tine. Soţia ta să nu-ţi aduci avere şi totuşi să te facă fericit. E destul să te înţeleagă, şi la ac asta şi tu trebuie s-o ajuţi, dacă vrei să ai un spijin în ea şi nu o povară…

Alexandru Vlahuţă

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s