SFAT FETELOR CE VOR A SE CĂSĂTORI

Posted: August 1, 2008 in Laice
Etichete:, , , , ,

Să nu te iubeşti prea mult pe tine. Oricît te-ai crede tu de importantă, să ştii că lumea nu se învîrteşte în jurul tău. Fii tovarăşă bună celui ce-şi ia misiunea de a te face fericită. E o grea misiune asta, cu neputinţă de îndeplinit fără ajutorul tău. Dacă vei aştepta fericirea ca un lucru ce ţi se cuvine ; dacă cele mai mari bucurii îţi vor fi aduse de dragostea lui, fără ca în darul acesta să fi pus şi tu ceva din sufletul tău, dacă vei lăsa ca frumoasa şi bogata grădină a puterilor vieţii lui să se prefacă toată numai în buchete de flori pentru desfătarea ta de o clipă, flori de care nu vei fi îngrijit şi nici măcar nu te vei întreba de unde vin, flori pe care adesea dărnicia lui, în zorul de a mai pune un zîmbet pe figura ta, le va smulge cu rădăcină cu tot; dacă, în sfîrşit vei intra în viaţă ca un musafir, care vine să petreacă şi să aibă toate de-a gata, să ştii de la mine că n-ai să fii fericită. Ai să ai bucurii, de pomană şi de furat, bucurii de acelea pe care le au toţi egoiştii şi mişeii, dar fericită n-ai să fii. Fericirea adevărată n-o are, nu poate s-o aibă decît acela care o dă. Şi vezi tu ce lucru minunat se întîmplă cu fericirea asta ? Ca s-o dai nu e nevoie ca s-o ai, trebuie să începi prin a o da. Aş dori ca în ziua cînd vei pricepe bine vorbele astea, să nu fie o zi de căinţă… Trăinicia fericirii tale atîrnă de chipul cum îţi vei înţelege şi construi viaţa. N-ai văzut atîtea case mari, frumoase, în zidul cărora încet, încet se ridică umezeala, de jos din temelie ? Aşa se ridică şi urîtul şi intră prin toate încheieturile ei, într-o viaţă rău construită. Se ridică din însăşi dragostea pe care a fost întemeiată, cînd n-am ştiut să cerem dragostei decît desfătările ei. Atunci începem să cîrpim, să tencuim, să vopsim pe dinafară … pentru vedere. Căutăm tot felul de mijloace uşoare ca să ascundem răul -niciunul să-1 stîrpim. O, lumea nu-i o sală de spectacol şi de petreceri. E un vast atelier de muncă în care numai cei ce vin să petreacă, se plictisesc. Muncitorii, niciodată. Ei n-au vreme… Cea care se uită prea mult în oglindă ajung de nu mai văd lumea din jurul lor. Orbesc nenorociţii. Să nu minţi nici în glumă -nici să te sulemeneşti vreodată, că şi asta e un lucru foarte necinstit. Şi cinstea e întreagă ori nu e deloc. Jumătăţi de cinste nu există … Vezi ce grozăvii îţi spun ? La o zi ca asta ?

Vai, am văzut atîtea fericiri stricate numai din pricina greşitei înţelegeri a vieţii. Straşnic se răzbună adevărul. Păzeşte-te să nu-1 superi niciodată. Nu te învăţa să trăieşti degeaba. Nu-ţi face cîrji de milog din bunătatea sau îngăduinţa altuia. Nimic de pomană nici de la oameni, nici de la soartă. Plăteşte-ţi cinstit bucuriile vieţii. Necinstiţii îşi fac foarte rău socotelile. Ei sfîrşesc totdeauna prin a plăti mai scump. Vrei să fii puternică ? Dă soţului toată puterea ta şi fii sinceră. Fii totdeauna sinceră. O minciună este totdeauna un contract cu diavolul. Ce fericire poate fi aceea care se reazemă pe un neadevăr ? Presupui că ai sta la masă cu mama unui copil, mort pe neaşteptate, şi ea, neştiind e veselă, face planuri mari pentru o viaţă a copilului ei ce nu mai este…tu ştii însă, tu-i ştii copilul mort ş-o auzi rîzînd, o vezi fericită. Ce e în inima ta ? Cum răsună rîsul ei în sufletul tău ? Ştii că peste cîteva ceasuri, peste cîteva minute, are să se deschidă uşa deodată şi are să intre grozavul adevăr. Spune singur, gîndul acesta nu te înfioară ? Iată aşa e orice bucurie clădită pe neadevăr. Iar cînd însăşi conştiinţa ta se va pleca să ţeasă minciuni, pînza bucuriilor tale, să ştii bine că din clipa aceea s-a hotărît pieirea ta. O înceată ură şi foarte mişelească sinucidere prin otrava min­ciunii. Asta are să fie. Adevărul e ca Dumnezeu. Poate că e chiar Dumnezeu însuşi. N-ai nevoie numai decît să-1 cunoşti. Ţi-e deajuns rîvna de a-1 cunoaşte. Să crezi în el. Şi e ca şi cum l-ai avea pururea înaintea ochilor. Dacă ai cultul adevărului toate celelalte o să vină de la sine. Ai să ai şi curajul vieţii, căci în orice credincios este un viteaz. Şi-ai să ai înţelepciuea ei, ca şi toate „revelaţiile” pe care le dă credinţa. Nici nu se poate socoti cîtă fericire izvorăşte din simplul respect al adevărului. Bunătatea alesului tău ? Lasă-i întotdeauna doi paşi înaintea dorinţelor tale. Gîndeşte-te că puterile lui au o margine ; ş-acolo e cămara vrăjită din basme, în care tu niciodată nu trebuie să intri. Ambiţia lui ? Mîn-o fără s-o atingi cu (băţul) biciul. Şi nu pierde din vedere că singura-i hrană e recunoştinţa ta. Fii pururea gata să te jertfeşti pentru el. Tu să te jertfeşti… Nu cicăli, nu te uita peste umeri, nu vorbi înţepat, nu plînge lacrimi neînţelese şi niciodată nu lăsa întrebarea fără răspuns. Un ceas de tăcere înveninată nu e numai un ceas pierdut din iubirea voastră, dar e şi o rană, o suferită adusă iubirii voastre. Şi suferinţele slăbesc, ucid în rate… Şi cîte ar mai fi de spus !…

Alexandru Vlahuţă

Anunțuri
Comentarii
  1. moceanu spune:

    ce le aveti cu css-ul

    R: „css-ul”?!

  2. Elena spune:

    un articol foarte frumos care , daca este citit atent si cu sufletul deschis nu poate sa nu impresioneze si sa duca la reflectie

  3. Catalin spune:

    Superbe cuvintele marelui Vlahuta.
    Vreau sa stiu de unde vin ele? Dintr-o lucrare a sa? Sau e una dintre scrisorile adresate fiicei sale, Margareta?
    Caci am si eu o astfel de scrisoare, luata de la Manastirea Agapia anul acesta.
    Pentru cei ce nu o stiu o voi lansa aici:“Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună, – să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi cei răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea,…al doilea…de! norocul şi celelalte “pere mălăieţe”, care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă, – când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi… Atâţi câţi merită…

    A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură. Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singura mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!

    Aşa, Mimilică dragă, certă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă să strigi: “Uitaţi-vă la mine!” Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nici o faptă, a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată.

    Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.

    Te îmbrăţişează cu drag,
    Al. Vlahuţă
    Când ai împlinit şaptesprezece ani.”

    R: Intradevar sunt niste cuvinte de o esenta remarcabila.Nu stiu exact de unde sunt extrase,eu le am de la un ieromonah de la manastirea Petru Voda.
    Cat despre scrisoarea adresata ficei sale,o am si eu postata aici pe blog,daca o cauti mai atent ai sa o gasesti.
    Mare om Vlahuta!
    Admin
    <

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s