Arhivă pentru ianuarie 25, 2009

Ziua, 15 ianuarie 2008
Fostii detinuti politici Teofil Mija si Aspazia Otel, impreuna cu Florian Palas de la Centrul Rezistentei Anticomuniste(foto).
Fosta detinuta politic Aspasia Otel Petrescu, arestata pentru convingerile sale anticomuniste in iulie 1948, torturata, condamnata munca silnica, cu detentie grea in penitenciarele Jilava, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbraveni, Botosani, Jilava si Arad, eliberata dupa 14 ani, in iulie 1962, ne face o marturisire impresionanta despre rolul lui Eminescu in inchisorile comuniste si dupa eliberare, in Romania de ieri si azi.

Din valul ce ne bantuie

De lunga vreme imi tot cad sub ochi tot felul de studii care de care mai pertinente, care imi ridica intrebari tulburatoare si pline de amaraciune. Nu pot sa nu ma jelesc cand observ cum se demoleaza valorile ce le consider imuabile si cat de concentrat se incearca restructurarea persoanei pe noi criterii, folosindu-se cu abilitate vechi concepte pentru noi reciclari. Oare cat de crestin si cat de ortodox este faptul ca se scotoceste cu impietate in personalitatea eminesciana pentru a scoate la iveala lipsuri pe diferite teme? Din ceata de tot felul de detractori ai sai mai lipseau si „sfintii”, frustrati ca nu au aflat in viata si in opera eminesciana un Eminescu teolog ortodox, pacat ce evident il scoate din pozitia de crestin roman, pozitie pe care in mod cert Eminescu o are in multe suflete de romani adevarati. Nu ma pot opri sa nu ma intreb: cui foloseste? Un posibil raspuns ce mi l-am dat ma infioara. Departe de mine intentia sa-mi permit o aparare a poetului sub orice aspect. Nici nu sunt competenta, nici nu am vreun fel de vrednicie si nici nu cred ca as misca cat de cat lucrurile pe o linie de bun simt. Dar am avut sansa sa ascult pe parcursul a trei ani cursurile eminesciene sustinute de emeritul profesor clujean Dimitrie Popovici. imi amintesc cu emotie concluzia esentiala la aceste cursuri, profesorul fiind un reputat comparatist. Dupa ce a identificat multitudinea de influente ce se resimt in opera eminesciana, a precizat, bineinteles cu argumente, ca ne gasim in prezenta unor influente care nu se pot urmari in detalii paralele. Este vorba de influente pe teme generale care se identifica cu usurinta, numai ca peste toate acestea se afla personalitatea poetului, care l-a ajutat sa se gaseasca mai curand pe deasupra lor cu puternice trasaturi proprii. Astfel Eminescu isi da seama de scepticismul funciar al epocii sale. Isi da seama ca el insusi este atins de boala secolului si intelege sa ia atitudine ferma impotriva lor. insetat de absolut si de desavarsire, Eminescu visa la revenirea la o arta influentata de o credinta adanca (a se vedea „Epigonii”). Cu toate ca nu practica aceasta arta in mod explicit in opera sa, ma intreb: cine indrazneste sa afirme cu certitudine ca in intimitatea sa nu a pastrat credinta insuflata de mama sa, profund credincioasa, si de influenta creatiei populare din care si-a tras puternic seva?
(mai mult…)

adevarul-despre-eminescu

Cine citeşte critică şi istorie literară eminesciană rămâne surprins de cel puţin două tendinţe, explicabile, la urma urmei, fiecare în felul ei, ori prin neînţelegerea locului special pe care îl are preocuparea pentru cele ale credinţei în opera lui Eminescu, ori prin supralicitarea unor aspecte în dauna altora. Este totuşi o distanţă prea mare între a-l crede pe Eminescu ateu şi a-l propune pentru… trecerea în rândul sfinţilor (este şi o asemenea opinie, să nu-i zicem altcumva).
Tudor Vianu (Poezia lui Eminescu, 1930, cap. Luceafărul), ponderat sau poate doar prudent (în epocă  se înregistrează o carte care îl contrazice categoric), afirmă: „Poate că dacă elanul către Dumnezeu ar fi devenit disciplina fiinţei sale, o ultimă căldură binefăcătoare ar fi transformat pesimismul său în speranţă şi gândul către imobilitatea lumii în năzuinţa către perfecţiunea ei”, însă, aşa cum stau lucrurile, „sub valurile sensibilităţii sale, uneori vulcanice, alteori molcome şi dulci, simţim adâncul unei mari răceli”. Criticul vorbise despre „structura tripartită a lumii”, vizibilă în Luceafărul (om, stea, Dumnezeu), dar, în loc să adâncească ideea pe linia unei apropieri de viziunea creştină asupra existenţei, rămâne la moda vremii de a explica totul prin filosofia lui Schopenhauer. Obnubilând ceea ce ar fi izvor creştin la Eminescu, Vianu creionează un portret interior al poetului din care elimină tocmai substanţa care deschide orizonturile metafizice.

Citeste mai mult…

1-crainic-marturisire-de-credintaS-au studiat cu de-amănuntul izvoarele filosofice şi religioase, germane sau brahmanice, din care Eminescu şi-a tras seva amară a unor versuri caracteristice pentru atitudinea lui faţă de lume şi viaţă. Din punctul nostru de vedere, care e desprinderea cât de cât a feţei spirituale din personalitatea marelui poet, aceste izvoare interesează mai puţin. Originale sau însuşite din lecturi, ideile sale ne preocupă în măsura în care ele au devenit convingeri, determinând o fizionomie spirituală. Şi trebuie să mărturisim din capul locului că întreprinderea nu e tocmai uşoară, de vreme ce, mai ales în latura numită filosofică a inspiraţiei sale, întâlnim nepotriviri ce sfărâmă unitatea unei ţinute spirituale. A fost Eminescu credincios sau necredincios? Iată o întrebare la care oricine poate pregeta să dea un răspuns categoric. Dacă în opera lui am găsi numai urmele lui Schopenhauer, care trec brutal peste crinul credinţei, strivindu-l, am putea spune cu durere că cel mai mare poet român a fost un necredincios. Dar dacă ne-am referi la cele câteva inspiraţii de natură creştină, am afirma cu bucurie că avem a face cu un aderent la credinţa strămoşească. Gândul cercetătorului se află în faţa unui echivoc, care îl opreşte confuz între negaţie şi afirmaţie. În orice casă nu trebuie reeditată aserţiunea simplificatoare a unora, care vor să facă din poet un budist pur şi simplu, adică un om care nu vede dincolo de această lume altceva decât neantul amorţit al Nirvanei. Lăsând la o parte vâna lui cum e superba pagină cosmogonică din Scrisoarea I, care e versificarea unui imn din Vedele brahmanice teiste, altceva, deci, decât budismul ateist.

Citeste mai mult…

Preluat de pe site-ul Ministerului de Interne,Directia generala de pasapoarte

HOT. 557 26/04/2006
HOTARARE nr. 557 din 26 aprilie 2006

privind stabilirea datei de la care se pun in circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului
acestora
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 7 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul
liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.


ART. 1

(1) Se stabilesc pasapoartele cu date biometrice incluse, denumite in continuare pasapoarte electronice, avand
forma si continutul prevazute in anexele nr. 1-3 care fac parte integranta din prezenta hotarare.
(2) Punerea in circulatie a pasapoartelor electronice se face incepand cu data de 1 ianuarie 2007.
ART. 2
In intelesul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) pasaport electronic – pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu sau pasaportul simplu, in care se include un
mediu de stocare electronica a datelor biometrice ale persoanei;
b) date biometrice – imaginea faciala, impresiunea digitala, precum si orice alte date ale persoanei care pot fi
introduse in mediul de stocare electronica.
ART. 3
(1) Pana la punerea in circulatie a pasapoartelor electronice, cetatenilor romani li se elibereaza in continuare
pasapoartele stabilite potrivit Hotararii Guvernului nr. 460/2001 privind punerea in circulatie a noilor pasapoarte
romanesti, cu modificarile ulterioare.
(2) Pasapoartele aflate asupra titularilor isi pastreaza valabilitatea si se retrag treptat din circulatie, potrivit
solicitarilor cetatenilor.
ART. 4
(1) Pentru confectionarea pasapoartelor electronice se abiliteaza Secretariatul General al Guvernului, prin Regia
Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, in calitate de producator, sa organizeze, in colaborare cu
Ministerul Administratiei si Internelor si cu Ministerul Afacerilor Externe, procedura de licitatie, in conformitate cu
prevederile legale privind achizitiile publice.
(2) Licitatia se organizeaza, in conditiile legii, in vederea desemnarii unui furnizor unic, care va asigura:
a) confectionarea pasapoartelor electronice in conformitate cu cerintele Uniunii Europene si livrarea acestora
potrivit cantitatilor stabilite prin contract;
b) livrarea echipamentelor si produselor software pentru preluarea datelor si vizualizarea elementelor introduse in
mediul de stocare electronica;
c) livrarea echipamentelor si produselor software necesare implementarii sistemului informatic de evidenta si
gestiune a pasapoartelor electronice;
d) livrarea echipamentelor si produselor software necesare personalizarii centralizate a pasapoartelor electronice;
e) livrarea echipamentelor de conectare a sistemului de pasapoarte la sistemul de comunicatii.
(3) Sumele necesare finantarii proiectului se asigura de catre furnizorul declarat castigator in urma licitatiei si se
restituie de catre producator prin plati periodice stabilite potrivit contractului incheiat.
ART. 5
(1) Pasapoartele electronice se elibereaza titularului dupa achitarea contravalorii documentului de calatorie si a
taxelor consulare, stabilite potrivit legii.
(2) Stabilirea si actualizarea contravalorii pasapoartelor electronice se fac de catre producator, cu avizul
Ministerului Finantelor Publice.
(3) Contravaloarea pasapoartelor electronice eliberate in tara se incaseaza prin virament catre unitatile bancare cu
care Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” a incheiat contracte in acest scop.
(4) Taxele consulare percepute in tara pentru eliberarea pasapoartelor electronice se achita in contul de venituri al
bugetului de stat 20.33.01.02 „Taxe consulare”, deschis la unitatile Trezoreriei Statului.
(5) Contravaloarea pasapoartelor electronice si taxele consulare percepute in strainatate se incaseaza de catre
misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate, potrivit instructiunilor emise de Ministerul Afacerilor
Externe.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
p. Ministrul administratiei si internelor,
Paul Victor Dobre,
CTCE S.A. Piatra Neamt – Intralegis Page 1
HOT. 557 26/04/2006
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru
coordonarea Secretariatului General
al Guvernului,
Mihai Alexandru Voicu
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Bucuresti, 26 aprilie 2006.
Nr. 557.

(mai mult…)