Strategii gnostice

Posted: Mai 29, 2009 in Articole
Etichete:,

ovidiu hurduzeuDe Ovidiu Hurduzeu

Una dintre cele mai grave erezii creştine este gnosticismul, o adevărată „tumoare în sânul Bisericii” (Etienne Couvert). Gnosticul este inamicul numărul unu al Ortodoxiei, împotriva ereziilor lui Biserica a luptat necontenit de-a lungul veacurilor.

Necunoaşterea gnosticismului de către omul de rând este invers proporţională cu enorma sa influenţă asupra „elitelor”. Viziunea gnostică merge mână în mână cu conceptele la modă: deteritorializare, dematerializare, globalizare, relativizarea valorilor, ecumenism, multiculturalism. Putem afirma că tipologia omului postmodern este gnostică prin excelenţă, ceea ce nu poate să nu influenţeze atitudinile şi mentalităţile creştinului de azi.

Nu voi insista în acest articol asupra conceptelor si miturilor gnosticismului. Le-am analizat în „A Treia Forţă: România profundă”. Aici voi aminti însă un aspect extrem de important: strategiile gnostice de DETURNARE a înţelesurilor şi adevărurilor creştine. Gnosticii acţionează „sub acoperire creştină”. Ameninţarea lor este cu atât mai gravă cu cât erau/sunt în marea majoritate membri ai Bisericii. „N-ai fi întâlnit pe nimeni în Corint să-ţi indice o biserică gnostică, este mai mult decât probabil ca o astfel de biserică să nu fi existat”, afirmă Arthur Darby Noch într-un important studiu publicat în 1964. Au existat secte gnostice, valentinenii, marcioniţii şi mai târziu maniheenii, dar „gnosticul tipic era un stâlp al parohiei locale”. Situaţia nu s-a îmbunătăţit cu nimic astăzi.

Un exemplu de deturnare gnostică a adevărului ni l-a furnizat textul intitulat „666 şi gnosticismul modern” semnat de Diac. Dumitru – Ionuţ Popescu. Într-o manieră tipic gnostică, autorul textului amalgamează fapte reale cu interpretări abuzive într-un text scris la comandă politică. Strategia sa – de a-i acuza de gnosticism – tocmai pe cei care păstrează deapta credinţă se apropie în mod periculos tocmai de gnosticismul pe care, vezi Doamne, încearcă să-l combată. Diac. Dumitru – Ionuţ Popescu nu scrie neadevăruri, doar deturnează adevărurile de la înţelesul lor originar.

Gândirea „dezântrupată” a diac. Dumitru – Ionuţ Popescu, nu vede în Apocalipsă decăt „o lucrare simbolică, căreia i se pot da multe interpretări”. O astfel de interpretare este opusă celei oferite de Biserica ortodoxă. Pentru ortodocşi textul Apocalipsei se desfăşoară SIMULTAN pe trei planuri: planul istoric, al prezentului concret şi al profeţiei. Doar un Dumitru-Ionut Popescu poate să vadă în Apocalipsă doar un simplu simbol fără legătură cu evenimentele istorice ale primului secol creştin. Pur şi simplu, negi dimensiunea istorică a Apocalipsei când faci o trimitere diversionistă la „numerologia” practicilor yoga contemporane şi treci sub tăcere valoarea gematrică a numărului 666. Plasezi în mod gnostic Apocalipsa în afara istoriei dacă nu vezi în prima fiară puterea Imperiului roman, si-n a doua fiară pe falsul profet care impune cultul imperial tuturor oamenilor. Dacă negăm acest aspect concret-istoric al Apocalipsei înseamnă că negăm în mod gnostic însăşi întruparea lui Hristos. Nici un cuvânt din Apocalipsă nu există prin el însuşi, ci doar în legătură strânsă cu Mântuitorul. Cum întruparea Sa nu este una „simbolică”, tot aşa Apocalipsa nu este doar o alegorie fără legătură cu realitatea istorică.

Acel moment istoric din trecut trimite însă la ACEST moment istoric din prezentul nostru. Prin Duhul Sfânt şi Biserică, El este ACUM printre noi. Trecutul nu determină însă prezentul într-o ordine cauzală, atât prezentul cât şi trecutul se află pe acelaşi plan de simultaneitate întrucât sunt concepute în lumina eshatologică a sfârşitului absolut (a istoriei) Iată de ce Apocalipsa nu poate fi banalizată şi simplificată, amputându-i unul dintre planuri. Monahii care au fost acuzaţi de „isterie” şi „misticism” au înţeles corect Apocalipsa. Ei trăiesc aşa cum trebuie să trăiască orice creştin: într-o stare de urgenţă, în iminenţa vremii care „este aproape”. O iminenţă care nu se măsoară in zile sau ani, ci este conceputa sub aspectul tensiunii eshatologice: „deja” şi „nu încă”. Pentru creştinul ortodox a trăi „apocaliptic” este modul cu adevărat duhovnicesc de a exista în lume. Ateii, gnosticii sau creştinii slăbănogiţi in credinţă trăiesc relaxaţi sau, dimpotrivă, reacţionează pavlovian sub presiunea evenimentelor, iată de ce confundă trăirea creştină sub imperativul „vremea este aproape” cu „răzvrătirea”, „isteria”, „misticismul” sau practicile yoga.

Nu voi încerca să răspund cu argumente teologice şi intelectuale unui text făcut la comandă politică precum editorialele din „Scânteia”. Vreau doar să le reamintesc creştinilor că la baza lui se află o premiză gnostică deosebit de periculoasă: creştinul este un sclav care trebuie să suporte fără să crâcnească lucrarea Diavolului: „A incerca să împiedici sau să prelungeşti ceva deja hotărât din planul divin este un nonsens pentru creştinism, dar nu şi pentru gnosticism”. Sub acoperirea acestei fraze, aparent perfect ortodoxă, se află o deturnare gnostică a adevărului. Pentru gnostici, oamenii sunt creaţi de Demiurg, o divinitate inferioară; „prost croiţi”, existăm doar ca nişte fiinţe supuse determinismului absolut (biologic, politic, social). Doar gnosticii, elitele, cei mai „creştini” dintre creştini întrucât au în ei „scânteia divină” şi sunt posesori ai gnozei – doar ei sunt liberi întru dumnezeul lor, marele Anonim. Noi, ceilalţi, christiani rudes suntem toţi nişte sclavi, fiinţe inferioare, robite materiei, bune să tragem doar la jug. Cei care s-au ridicat împotriva paşapoartelor biometrice nu au fost rebeli în sensul gnostic al cuvântului – ei nu şi-au propus ca prin lupta împotriva „puterilor arhontice” ale Sistemului să se opună planului divin sau să proclame „triumful subiectivităţii”, să-şi „valorifice potenţialul interior”. Lupta împotriva paşapoartelor biometrice şi a statului poliţienesc nu s-a purtat în numele libertăţii absolute a eului gnostic, a eliberării „scânteii divine” din noi, ci în numele LIBERTĂŢII ÎNTRU HRISTOS ŞI A BISERICII LUI. Nu-i vorba despre o „eliberare” a eului interior, ci despre o MĂRTURISIRE a dreptei credinţe. (Notă: gnosticilor nu le pasă de ceea ce se întâmplă cu trupul lor, dacă este cipuit sau nu, oricum trupul pentru ei este o „închisoare”)

În „A Treia Forţă” şi „Sclavii fericiţi” am atras atenţia asupra unui fenomen deosebit de grav pe care-l constat în societatea românească: dominaţia dezântrupaţilor, acei electi gnostici care le dictează românilor, christiani rudes legile Pleromei lor sub deghizarea ortodoxiei şi legilor noastre. Aceşti gnostikoi îşi asumă roluri de „experţi”, „think-tankuri”, „formatori de opinie”, „ierarhi ecleziaşti” etc, dar nu-i întâlnim niciodată în postură de oameni obişnuiţi, profesionişti, ţărani, muncitori, babe evlavioase. Eoni emanati din „centrele de putere” mondiale sau regionale, deseori însă doar mafioţi locali, vor sa ne aglutineze sub faldurile „umanismului global”. Cunoscându-le strategiile de deturnare a adevărului, să urmăm exemplul Sfinţilor părinţi şi să punem piciorul în prag. Aşa după cum am spus în „A Treia Forţă” , gnosticismul se manifestă astăzi sub forme religioase, seculare şi spiritualiste dintre cele mai diverse. Tumoarea s-a generalizat şi atinge astăzi nu numai ortodoxia, ci şi întreaga civilizaţie creştină. Spre a ne păstra libertatea noastră întru Hristos, spre binele Bisericii ortodoxe şi a tuturor cetăţenilor acestei ţări, să trecem, sub lucrarea Duhului Sfânt, la o DEGNOSTICIZARE radicală a României.

AVERTISMENT: Acest text poate fi reprodus fără restricţii atât timp cât nu este însoţit de comentarii, note sau alte măsuri explicative de cel care îl reproduce. (Comentariile de la cititori sunt însă binevenite)

Anunțuri
Comentarii
  1. alin spune:

    Inamicul nr 1….
    Hai sa fim seriosi… De parca ei vor sa ne cipuiasca si sa faca o singura religie.
    Iar gasim tinte false. Parea un tip intelgent Hurduzeu, mi-ar parea rau sa fie doar habotnic.

    R.Nu e deloc habotnic.Si nimeni din cei care ne previn de pericolul dictaturii mondiale nu e habotnic.Poate ca intradevar e greu sa facem o ierarhizare a inamicilor Crestinilor,dar cip-uirea si tot ce tine de biometrie aplicata pe fiinta umana este un mare pericol.
    Mai cerceteaza.Citeste despre New-Age,despre politicile care se vor a fi secrete si de cei care le pun in aplicare.

    C.M.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s