RÂNDUIALA SLUJBEI DIN DUMINICA ORTODOXIEI- Extras din Molitfelnicul necenzurat

Posted: Februarie 19, 2010 in Lumea Ortodoxiei
Etichete:, , , , , , ,

RÂNDUIALA SLUJBEI DIN DUMINICA ORTODOXIEI

Sinodul local din Constantinopol care a avut loc în anul 842, întărind
hotărârile dogmatice ale Sinodului al VII-lea A-toată-lumea, a înfiinţat
sărbătorirea anuală a biruinţei Ortodoxiei asupra eresurilor. Sfântul Metodie,
Patriarhul Constantinopolului, care se afla în fruntea Soborului, a alcătuit în
acest scop o rânduială deosebită a Dreptei Credinţe. Odată cu răspândirea
credinţei celei curate a ortodoxiei, această rânduială s-a înrădăcinat în întreaga
Împărăţie a Răsăritului Creştinesc, iar această pravilă începu să se săvârşească
pretutindeni în întâia duminică a Postului Mare sub numele de slujba „Rânduielii
Duminicii Ortodoxiei” mai întâi de către arhiereii eparhiilor în catedrale, ca apoi,
câştigând norodul spre buna învăţătură şi înţelepţire, a ajuns a fi săvârşită şi de
parohiile bisericilor şi de stareţii mănăstirilor.
După isprăvirea citirii ceasurilor, spre locul obişnuit unde se află arhiereul
în veşminte (sau stareţul de se face slujba la mănăstire), vin din altar
arhimandriţii, egumenii, preoţii, diaconii; preoţii scot icoana Mântuitorului şi a
Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi le pun pe analogul din mijlocul bisericii.
Începe diaconul: Binecuvântează, Stăpâne.
Arhiereul (sau stareţul): Binecuvântat este Dumnezeul nostru…
Strana: Amin. Împărate ceresc… Sfinte Dumnezeule… (rugăciunile
începătoare). Doamne miluieşte (12 ori).

___________________________________________

Download de aici:

RÂNDUIALA SLUJBEI DIN DUMINICA ORTODOXIEI

___________________________________________

Veniţi să ne închinăm…Apoi
Psalmul 74
Mărturisi-ne-vom Ţie, Dumnezeule, mărturisi-ne-vom Ţie şi vom
chema numele Tău, povesti-voi toate minunile Tale. Când voi lua
vreme, eu dreptatea voi judeca. Topitu-s-au pământul şi toţi cei ce
locuiesc pe dânsul: eu am întărit stâlpii lui. Zis-am celor fărădelege, nu
faceţi fărădelege şi celor ce greşesc, nu vă înălţaţi cornul. Nu vă ridicaţi
asupra înălţimii cornul vostru şi nu grăiţi împotriva lui Dumnezeu
nedreptate. Că nici de la răsărituri, nici de la apusuri, nici de la munţi
pustii. Că Dumnezeu judecător este: pe acesta smereşte şi pe acesta înalţă.
Că paharul este în mâna Domnului, cu vin neamestecat, plin de
amestecătură şi au abătut din aceasta în aceasta, însă drojdiile lui nu s-au
deşertat, bea-vor toţi păcătoşii pământului. Iar eu mă voi bucura în veac,
cânta-voi Dumnezeului lui Iacov. Şi toate coarnele păcătoşilor voi zdrobi şi
se va înălţa cornul dreptului.
Slavă…, Şi acum… Aliluia (trei ori)
Diaconul citeşte ectenia obişnuită pînă la „cei ce călătoresc pe ape…”
apoi rosteşte aceasta:
Pentru ca să caute cu ochi milostiv la sfânta Sa Biserică şi să
o păzească pe ea nevătămată şi nebiruită de eresuri şi de
credinţe deşarte, şi cu pacea Sa să o îngrădească, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să potolească dezbinările ei şi cu puterea Sfântului
Duh să îi întoarcă pe toţi care s-au abătut de la cunoştinţa
adevărului şi să îi numere cu turma Sa aleasă, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să lumineze cu lumina înţelepciunii Dumnezeieşti
cugetele care s-au întunecat cu necredinţa, iar pe credincioşii săi
să-i întărească şi neclintiţi în ortodoxie să-i păzească, Domnului
să ne rugăm.
Apoi: Dumnezeu este Domnul, şi S-au arătat nouă… glasul 4
Mulţumiţi fiind noi, nevrednicii, robii Tăi, Doamne, pentru
binefacerile Tale cele mari, ce ni s-au făcut nouă, slăvindu-Te Te lăudăm,
bine Te cuvântăm, mulţumim, cântăm şi preaslăvim a Ta bună milostivire,
şi ca nişte robi cu dragoste strigăm Ţie: Făcătorule de bine, Mântuitorul
nostru, slavă Ţie.
Slavă…, glasul 3
De binefacerile Tale şi de daruri, învrednicindu-ne în dar ca nişte robi
netrebnici Stăpâne, alergând cu osârdie către Tine, mulţumire după putere
Îţi aducem şi slăvindu-Te pe Tine, ca pe Făcătorul de bine şi Ziditorul
strigăm: Slavă Ţie, preaîndurate Dumnezeule.
Şi acum…, glasul 4
Precum a înălţimii de sus podoabă, şi pe cea de jos frumuseţe ai arătato
sfintei sălăşluiri a măririi Tale, Doamne, întăreşte-o pe aceasta în vecii
vecilor şi primeşte pentru Născătoarea de Dumnezeu, rugăciunile noastre
pe care neîncetat Ţie ţi le aducem, Viaţă şi Înviere a tuturor!
Diaconul: Să luăm aminte Arhiereul: Pace tuturor.
Citeţul: Şi duhului tău. Diaconul: Înţelepciune, să luăm aminte.
Prochimen, glas al 4-lea
Răsădiţi fiind în casa Domnului, în curţile Domnului Dumnezeului nostru
vor înflori. Stih: Veselise-va dreptul de Domnul şi va nădăjdui întru El.

APOSTOLUL
Din Epistola către Romani a sfântului apostol Pavel, citire:
raţilor, vă îndemn să vă păziţi de cei ce fac dezbinări şi
sminteli împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o.
Depărtaţi-vă de ei. Căci unii ca aceştia nu slujesc
Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor, şi prin vorbele
lor frumoase şi măgulitoare înşeală inimile celor fără de răutate.
Căci ascultarea voastră este cunoscută de toţi. Mă bucur deci de
voi şi voiesc să fiţi înţelepţi spre bine şi nevinovaţi la rău. Iar
Dumnezeul păcii va zdrobi degrab sub picioarele voastre pe
satana. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi!
Aliluia (de trei ori)
EVANGHELIA
Din sfânta Evanghelie de la Matei citire:
is-a Domnul: vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din
aceştia mici, că zic vouă: că îngerii lor, în ceruri, pururi
văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri. Căci Fiul
Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. Ce vi se
pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci,
nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se
va căuta pe cea rătăcită? Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească,
adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele
nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit. Astfel nu este vrere
înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintraceştia
mici. De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el
între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele
tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din
gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. Şi
de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici
de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş. Adevărat grăiesc
vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în ceruri, şi
oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în ceruri.
Slavă Ţie Doamne, slavă Ţie

Apoi ectenia:
Miluieşte-ne Dumnezeule după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie
auzi-ne şi ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru Prea Fericitul Părintele nostru (N),
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române [pentru (Înalt) Prea
Sfinţitul (Arhi-) Episcopul şi Mitropolitul nostru (N)], pentru
cinstita preoţime şi întru Hristos diaconime, pentru tot clerul şi
poporul, milostive Doamne, auzi-ne şi ne miluieşte.
Cela ce nu voieşti moartea păcătoşilor, ci aştepţi întoarcerea
şi pocăinţa lor, întoarce-i pe toţi cei rătăciţi la Sfânta Ta Biserică,
rugămu-ne Ţie, Milostive Doamne, auzi-ne şi ne miluieşte.
Cel ce ai zidit această lume spre slava Ta, fă ca şi cei ce se
împotrivesc cuvântului Tău să se întoarcă şi împreună cu toţi
credincioşii, cu credinţă adevărată şi bine cuvântare, pe Tine,
Dumnezeul nostru, să te proslăvească, rugămu-ne Ţie,
Atotputernice Făcătorule, auzi-ne şi ne miluieşte !
Cel ce ne-ai dat nouă porunca Ta ca să Te iubim pe Tine,
Dumnezeul nostru, şi pe aproapele nostru, fă ca mâniile,
duşmăniile, supărările, camăta, încălcările de jurământ şi alte
fărădelegi să se stingă, iar dragostea adevărată să împărăţească
în inimile noastre, rugămu-ne Ţie, Mântuitorul nostru, auzi-ne şi
cu milostivire ne miluieşte.
Ecfonis: Auzi-ne pe noi, Dumnezeul nostru, Mântuitorul nostru…
Strana: Amin. Diaconul: Domnului să ne rugăm.
Strana: Doamne, miluieşte. Şi cel mai mare, citeşte
următoarea Rugăciune
umnezeule preaînalte şi Ziditorule a toată făptura, Cela
ce umpli toate cu mărirea Ta şi pe toate le ţii cu puterea
Ta, Ţie, Izvorului a toate darurile Domnului nostru
aducem mulţumire noi, nevrednicii, că nu Te întorci de la noi
pentru fărădelegile noastre, ci ne arvuneşti pe noi cu îndurările
Tale. Tu spre mântuirea noastră ai trimis pe Unul născut Fiul
Tău şi ai binevestit nemăsurata Ta pogorâre către neamul
omenesc: că cu vrere nu voieşti moartea păcătosului, şi aştepţi să
ne întoarcem la Tine şi să fim mântuiţi: Tu, pogorând spre
neputinţa firii noastre, ne întăreşti pe noi cu Atotputernicul Har

al Sfântului Tău Duh, ne mângâi cu mântuitoarea credinţă şi cu
nădejdea desăvârşită a veşnicilor bunătăţi şi povăţuindu-i pe
aleşii Tăi în Sionul cel de sus, ca pe lumina ochiului îi păzeşti.
Mărturisim Doamne, marea şi neajunsa Ta iubire de oameni
şi milostivire. Dar văzînd alunecările multora, cu osârdie Te
rugăm, Atotbunule Doamne: caută la Biserica Ta şi vezi că chiar
de am primit cu bucurie bunăvestirea Ta, dar spinii deşertăciunii
şi ai patimilor o fac pe dânsa puţin-roditoare, iar în alţii şi fără
de rod, şi, înmulţindu-se fărădelegile unii prin eresuri, alţii prin
dezbinare se împotrivesc adevărului Tău evanghelicesc, se
îndepărtează de moştenirea Ta, se leapădă de Harul Tău şi se
răpun spre judecata preasfântului Tău Cuvânt. Preamilostive şi
Atotputernice, nu Te mânia până în sfârşit, Doamne! Fii
milostiv, Te roagă Biserica Ta, ştiindu-Te pe Tine ocârmuitorul şi
săvârşitorul mântuirii noastre, Iisuse Hristose, fii nouă milostiv,
întăreşte-ne pe noi cu puterea Ta în Dreapta Credinţă, luminează
ochii celor ce rătăcesc cu lumina Ta dumnezeiască, ca să
înţeleagă adevărul Tău: înmoaie înăsprirea lor şi deschide-le
auzul, ca să audă glasul Tău şi să se întoarcă către Tine,
Mântuitorul nostru. Îndreptează, Doamne, fărădelegile lor şi
viaţa lor străină de buna cuviinţă creştinească; fă ca toţi întru
sfinţenie şi fără de prihană să vieţuim, şi aşa mântuitoarea
credinţă să se înrădăcineze şi purtătoare de rod în inimile
noastre să fie. Nu întoarce faţa Ta de la noi, Doamne, dă-ne nouă
bucuria mântuirii Tale; dă Doamne şi păstorilor Bisericii Tale
râvnă sfântă, şi cu duhul Evangheliei dospeşte grija lor pentru
mântuirea şi întoarcerea celor rătăciţi. Ca aşa fiind toţi
povăţuiţi, să ajungem unde este credinţa desăvârşită, împlinirea
nădejdii şi dragostea adevărată şi acolo cu preacinstitele cete ale
puterilor cereşti să Te preaslăvim pe Tine, Domnul nostru, pe
Tatăl, şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.
Apoi diaconul rosteşte:
Cine este mare ca Dumnezeul nostru; Tu eşti Dumnezeu
Carele faci minuni.
Apoi iarăşi cu glas ridicat:
Cine este mare ca Dumnezeul nostru…
Şi apoi cu glas ridicat:
Cine este mare ca Dumnezeul nostru…
iua Ortodoxiei prăznuind, o, neam drept-slăvitor! Să-L
slăvim cel mai mult pe Pricinuitorul tuturor bunătăţilor,
pe Dumnezeu, Carele este binecuvântat întru toţi vecii.
Acesta este Dumnezeul nostru, Carele rânduieşte şi întăreşte
moştenirea Sa iubită Sfânta Biserică, pe strămoşii care au căzut
prin călcarea poruncii mîngîindu-i cu cuvântul Său nemincinos,
a cărei temelie a pus-o încă în rai; Acesta este Dumnezeul nostru,
Carele povăţuindu-ne către acea făgăduinţă mântuitoare, nu fără
de mărturii Sieşi o lasă, ci vrând să se săvârşească mântuirea,
vestit-a mai înainte întâi prin strămoşi şi prooroci, în multe
chipuri arătând-o; Acesta este Dumnezeul nostru, Care de multe
ori şi în multe feluri a grăit părinţilor prin prooroci, în zilele din
urmă a grăit nouă prin Fiul, cu Care şi veacurile Le-a făcut,
vestindu-ne bunăvoinţa Tatălui pentru noi, ne-a deschis tainele
cereşti, ne-a încredinţat cu puterea Sfântului Duh despre
adevărul bunei vestiri, a trimis pe apostoli în toată lumea ca să
propovăduiască Evanghelia Împărăţiei, a întărit-o pe aceasta cu
multe puteri şi minuni. Acestei descoperiri mântuitoare urmând,
de această veste bună ţinându-ne
Aici clerul împreună cu norodul binecredincios mărturiseşte
cu glas biruitor
red întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul
cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi
nevăzutelor. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte
de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din
Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl,
prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a
noastră mântuire S-a pogorât din cer şi S-a întrupat de la Duhul
Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit
pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat. Şi
a înviat a treia zi după Scripturi. Şi S-a suit la ceruri şi şade de-a
dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vie cu slavă să judece viii şi
morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt,
Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce
împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit
prin prooroci. Întru una, sfântă şi sobornicească şi apostolească
Biserică. Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor. Aştept
învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să vie. Amin.
Apoi cu glas înalt:
Aceasta este credinţa apostolească,
Aceasta este credinţa strămoşească,
Aceasta este credinţa dreptmăritoare,
Această credinţă lumea a întărit.
Apoi se citesc următoarele anatematisme:
Încă şi soboarele sfinţilor părinţi şi predaniile şi scrierile lor
împreună-glăsuitoare cu Dumnezeiasca descoperire, le primim
şi le întărim.
Chiar dacă şi acestei pronii a Domnului pentru noi şi
mântuitoarei descoperiri duşmanii Ortodoxiei i se împotrivesc,
pomeni-va atunci Domnul ocara robilor Săi: slava hulitorilor o a
ocărât-o şi pe cei îndrăzneţi şi vrăjmaşi Dreptei Credinţe fricoşi
şi grabnici la fugă i-a arătat.
Precum pe cei care îşi cucernicesc a lor minte întru
ascultarea Dumnezeieştii descoperiri şi care s-au nevoit pentru
aceasta, îi fericim şi îi lăudăm; iar pe cei care se împotrivesc
acestui adevăr şi care nu s-au pocăit Domnului, Carele aşteaptă
întoarcerea şi pocăinţa lor, urmând Sfintei Scripturi şi Predaniei
Bisericii dintru început ţinându-ne, îi lepădăm şi îi dăm
anatemei.
Celor care tăgăduiesc fiinţarea lui Dumnezeu şi spun că
această lume de la sine s-a făcut şi toate cele dintr-însa fără
Pronia lui Dumnezeu şi din întâmplare se fac, anatema (de trei
ori).
Celor care grăiesc că Dumnezeu nu este duh, ci trup; sau că
nu este drept, veşnic, milostiv, preaînţelept, atotştiutor şi alte
hule asemenea rostind, anatema (de trei ori).
Celor care îndrăznesc grăind că Fiul lui Dumnezeu nu este de
o fiinţă cu Tatăl, sau nu este de aceeaşi cinstire cu El, asemenea
şi pentru Duhul Sfânt, şi care mărturisesc pe Tatăl, şi pe Fiul şi
pe Sfântul Duh nu ca pe Cel ce este Unul Dumnezeu, anatema (de
trei ori).
Celor ce nebuneşte grăiesc că nu a trebuit pentru mântuirea
noastră şi spre curăţirea păcatelor noastre să vină în lume Fiul
lui Dumnezeu în trup şi să primească patimă de bunăvoie,
moarte şi înviere, anatema (de trei ori).
Celor care nu primesc harul izbăvirii propovăduit în Sfânta
Evanghelie ca singurul mijloc de curăţire, luminare şi
desăvârşire înaintea lui Dumnezeu, anatema (de trei ori).
Celor care îndrăznesc să grăiască că Preacurata Fecioara
Maria născătoarea de Dumnezeu nu a fost înainte de naştere, la
naştere şi după naştere Fecioară, anatema (de trei ori).
Celor care nu cred că Duhul Sfânt i-a înţelepţit pe prooroci şi
apostoli şi printr-înşii ne-a vestit nouă calea adevărată spre
pocăinţă şi a întărit aceasta cu minuni, şi Carele acum în inimile
dreptcredincioşilor creştini vieţuieşte şi îi povăţuieşte la orice
adevăr, anatema (de trei ori).
Celor care tăgăduiesc nemurirea sufletului, sfârşitul
veacului, judecata ce va să fie şi răsplata veşnică pentru faptele
bune în ceruri, iar pentru păcate – osândire, anatema (de trei
ori).
Celor care tăgăduiesc vreuna din Sfintele Taine, de Biserica
lui Hristos ţinute, anatema (de trei ori).
Celor care tăgăduiesc soboarele sfinţilor părinţi şi predaniile
lor care sânt într-un duh glăsuitoare cu Dumnezeiasca
descoperire, şi de sfânta Biserică cea una dreptslăvitoare şi
sobornicească cu binecuvântare păstrate, anatema (de trei ori).
Celor care cutează a strecura în Simbolul Credinţei o a doua
purcedere, şi din Fiul, a dumnezeirii Duhului Sfânt, arătând prin
aceasta două cauze în unitatea fiinţială a Treimii, anatema (de
trei ori).
Celor care nu cred şi nu mărturisesc că într-un singur ipostas
al persoanei Mântuitorului Iisus Hristos sânt două firi,
omenească şi dumnezeiască, neamestecate, neschimbate,
neîmpărţite şi nedespărţite, anatema (de trei ori).
Celor care ocărăsc şi hulesc sfintele icoane pe care Sfânta
Biserică le primeşte spre amintirea lucrărilor lui Dumnezeu şi a
bineplăcuţilor Lui, spre trezirea evlaviei celor ce le privesc pe ele
şi a dorinţei de a urma sfinţilor, şi celor care le numesc pe
acestea idoli, anatema (de trei ori).
Iar celor care se nevoiesc pentru Ortodoxie în cuvânt, scrieri,
învăţături, suferinţe şi viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, ca unor
apărători şi lucrători ai dreptei credinţe, împreună cu Biserica
lui Hristos, săvârşind pomenirea de peste an, strigăm
Sfinte binecredinciosule şi întocmai cu apostolii împărat
Constantin şi maica ta Elena, dreptmăritorilor împăraţi ai
Răsăritului Creştinesc: Teodosie, Iustinian şi ceilalţi dreptcredincioşi
împăraţi şi împărătese ale Împărăţiei Creştinătăţii
Răsăritului, rugaţi-vă lui Dumnezeu să ne lumineze calea în
această lume plină de deşertăciuni cu viaţa voastră pilduitoare
de slujitori ai lui Dumnezeu cu osârdia voastră dregătorească de
mare folos pentru întărirea Bisericii lui Hristos (de trei ori).
Sfinte binecredinciosule Voievod Ştefan cel Mare, sfinte
binecredinciosule Voievod-mucenic Constantin Brâncoveanu,
rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu pentru noi, ticăloşii urmaşi ai
voştri, în aceste vremi cumplite de răcire peste măsură a
credinţei celei mântuitoare a Răsăritului Ortodox, vremi de
împuţinare a Ţării strămoşeşti şi de micime a vredniciei
duhovniceşti a dregătorilor ei, să ne întărească pe noi în
dăinuirea noastră întru Dreapta Credinţă pe pământurile
rânduite de Dumnezeu spre mântuirea neamului nostru (de trei
ori).
Sfinte Nicodim de la Tismana, sfinte Paisie de la Neamţ,
sfinte patriarh Nifon al Constantinopolului, sfinte ierarh
Ghelasie de la Râmeţ, sfinţilor ierarhi Iorest şi Sava
Mărturisitorii Ardealului, sfinţilor mitropoliţi Antim Ivireanul,
Grigorie Dascălul, Maxim Brancovici, ai Moldovei Dosoftei şi
Varlaam, rugaţi-vă lui Dumnezeu cel Unul în Treime să ne
ferească de nenumăratele şi feluritele ispite ale vremurilor de
astăzi care se abat peste noi, nevrednici de a ne numi creştini ai
vremurilor de pe urmă, din pricina puţinătăţii noastre
duhovniceşti şi asupra bunelor rânduieli ale vieţii creştineşti în
Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică a lui Hristos
(de trei ori).
Binecredincioşilor voievozi care s-au osârduit pentru buna
orânduire a Bisericii Ortodoxe pe pământurile strămoşeşti
Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Radu cel Mare, Neagoe
Basarab, Petru Rareş, Vasile Lupu, Matei Basarab, Mihai Viteazu
şi marilor dregători ortodocşi, veşnica lor pomenire (de trei ori).
Preasfinţiţilor Patriarhi ai Constantinopolului, ai
Alexandriei, ai Antiohiei, al Ierusalimului, şi a întregii Ţări
Româneşti şi preasfinţiţilor mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi
ortodocşi, veşnica lor pomenire (de trei ori).
Presfinţiţilor mitropoliţi, evlavioşi ostenitori pentru
neprihănirea şi întărirea Bisericii creştine drept-slăvitoare, în
neamul nostru: Andrei al Transilvaniei, Macarie al Ungrovlahiei,
Teofil de la Râmnic, Veniamin al Moldovei, veşnica lor pomenire
(de trei ori).
Celor care au pătimit şi au fost ucişi în războaiele pentru
Credinţa ortodoxă şi Ţară, domnilor, boierilor, oastei iubitoare
de Hristos şi tuturor dreptmăritorilor creştini care în dreapta
credinţă şi evlavie întru nădejdea învierii au răposat, veşnica lor
pomenire (de trei ori).
Dreptmăritoarea Biserică a lui Hristos, cu mărire aducînduşi
aminte de cei ce s-au nevoit în evlavie şi aceasta spre urmare
arătând tuturor fiilor ei, dreptmăritorilor creştini, asemenea are
datoria să laude nevoinţele acestora care prin mântuitoarea
credinţă şi faptele bune, pregătindu-se de fericirea veşnică,
întăresc Ortodoxia.
Apoi rosteşte:
Tuturor sfinţiţilor patriarhi ortodocşi, mulţi ani trăiască (de
trei ori).
Părintelui nostru, Preafericitului Patriarh (N) al României,
mulţi ani trăiască (de trei ori).
Înalt Preasfinţiei Sale, Mitropolitul (sau episcopul) (N),
mulţi ani trăiască (de trei ori).
Preasfinţiţilor mitropoliţi ortodocşi, arhiepiscopi şi episcopi
şi la tot clerul bisericesc, mulţi ani trăiască (de trei ori).
De Dumnezeu păzitei ţării noastre, stăpânirii şi oastei ei şi
tuturor dreptmăritorilor creştini, care drept mărturisesc
credinţa mântuitoare şi sânt în supunerea Bisericii lui Hristos,
dăruieşte-le Doamne, pace, linişte, bună sporire, îmbelşugarea
roadelor pământului şi mulţi ani trăiască (de trei ori).
Preasfântă Treime, pe aceştia îi preaslăveşte şi îi întăreşte
până la sfârşit în dreapta credinţă; iar pe răzvrătiţii şi hulitorii
dreptmăritoarei credinţe şi ai Bisericii lui Hristos şi pe cei care
nu sânt în supunerea ei, întoarce-i şi fă ca să vină la cunoştinţa
adevărului Tău veşnic, pentru rugăciunile Preasfintei Stăpânei
noastre Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria şi
ale tuturor sfinţilor, amin.
După această rugăciune, cel mai mare zice:
Slavă Ţie Dumnezeule, Binefăcătorului nostru în vecii vecilor
Strana: Amin.
Şi se cântă imnul sfântului Ambrosie al Mediolanului, iar în timpul
acestei cântări arhiereul sau stareţul, împreună cu toată sfinţita adunare,
sărută sfintele icoane de pe analoguri.
e Tine Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te
mărturisim, pe Tine, preaveşnicule Părinte, tot pământul
Te măreşte. Ţie toţi îngerii, Ţie cerurile şi toate puterile,
Ţie Heruvimii şi Serafimii cu neîncetate glasuri Îţi strigă: Sfânt,
Sfânt, Sfânt Domnul Dumnezeu Savaot, plin este cerul şi
pământul de mărirea slavei Tale. Pe Tine preaslăvita ceată a
apostolilor, pe Tine lăudata mulţime a proorocilor, pe Tine Te
laudă prealuminata oaste a mucenicilor, pe Tine în toată lumea
Te mărturiseşte sfânta Biserică, pe Părintele măririi celei
neajunse, pe Cel închinat Unul-Născut Fiul Tău şi pe Sfântul
Mângâietorul Duh. Tu eşti Împăratul slavei Hristoase, Tu eşti al
Părintelui pururea fiitor Fiu. Tu spre izbăvirea omului, luând
fire de om, nu Te-ai îngreţoşat de pântecele Fecioarei, Tu,
stricând boldul morţii, ai deschis credincioşilor cereasca
împărăţie. Tu de-a dreapta lui Dumnezeu şezi întru slava
Părintelui şi credem că vei veni Judecător. Pe Tine dar, Te
rugăm, ajută robilor Tăi, pe care i-ai mântuit cu cinstitul Tău
Sânge. Învredniceşte-i a împărăţi împreună cu sfinţii Tăi întru
veşnica Ta slavă.
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează
moştenirea Ta, îndreptează-i şi îi înalţă pe dânşii în veci. În toate
zilele Te vom binecuvânta pe Tine şi vom lăuda numele Tău în
veac şi în veacul veacului.
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să
ne păzim noi. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi.
Fie mila Ta, Doamne, spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.
Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu ne ruşinăm în veci.
Amin.
Şi se face otpustul obişnuit.

Extras din Molitfelnicul necenzurat,
tipărit la anul 2009
http://www.mirem.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s