Archive for the ‘Articole’ Category

staniloae_01-273x300

Este greu a enumera toate motivele pentru care suntem şi ţinem să fim un neam ortodox. Vom încerca să înşirăm doar unele dintre aceste motive.

1.

Ortodoxia ne-a menţinut ca un neam unitar şi deosebit, cu un rol important între popoarele din Orient şi Occident. Ea ne-a dat puterea să ne apărăm fiinţa   faţă   de   îndelungata   ofensivă   otomană, constituind un zid de apărare şi pentru popoarele din Occident, deşi, pe de altă parte, ne-a ajutat să ne apărăm fiinţa şi faţă de unele din popoarele vecine din Occident. Am apărat prin ea poarta Occidentului în faţa avalanşei otomane, dar ne-a fost şi o poartă care ne-a apărat de pofta de stăpânire şi de nimicire a unor popoare din Occident. Ne-am apărat, prin Ortodoxie,   fiinţa   noastră   din   partea   navalei prelungite a otomanilor, dar şi din partea unor popoare din Occident, ajutându-ne să avem şi un rol în apărarea Occidentului.

(mai mult…)

ROMÂNIA, NOUL IOV

Posted: ianuarie 4, 2009 in Articole, Lumea Ortodoxiei
Etichete:, ,

dan-badulescu

Preot Dan Badulescu

Timpuri de grele încercări.
După căderea comunismului sentimentele de deprimare şi deznădejde sunt inundate de şuvoaie de umor ,,mizerabilist” – opiul necesar supravieţuirii. Prognozele triste refuzate chiar şi de cei mai pesimişti s-e pare că se adeveresc. Nici măcar după 10 ani nu vom deveni o parte demnă a Europei, nu ne vom ocupa locul dorit între civilizaţiile lumii. Tonul mohorât este acoperit de o ciudată bună dispoziţie ce acoperă ca o turlă falsă, o bisericuţă proiectată din sărăcie, cu acoperişul scund şi plat. Cuvântul trist ce exprimă adevărul este justificat în mare măsură de realităţile de zi cu zi din ţară: inflaţie galopantă, paralizarea economiei, înflorirea delicvenţei de toate calibrele, corupţie, incompetenţă, haos politic şi economic. Desigur că s-au făcut analize pertinente, s-au dezvăluit curajos culise şi intrigi diabolice ale masoneriei, ale marii finanţe evreieşti, ale KGB-ului, revizionismului maghiar, CIA etc. Caracteristicul nostru  ,,haz de necaz” este proiectat a juca rolul unui autovaccin, sau a însoţi ca o peliculă dulce amarele pilule pe care trebuie să le înghiţim.
(mai mult…)

„Tot ceea ce ne dorim mai mult, noi, tinerii din ziua de astăzi este să fim la modă. Orbiti de orgoliu, am devenit robi ai modelor, care mereu vin si se duc. Intr-una din scrierile sale, părintele Savatie Bastovoi afirmă faptul că este de ajuns să vezi cu ce se imbracă o persoană ca să stii ce fel de muzică ascultă, ce oameni ii plac sau multe alte lucruri. Asta se datorează faptului că imbrăcăm uniforma MTV-urilor si prin devalorizare, ne pierdem identitatea. Din păcate, moda nu apare doar in domeniul vestimentatiei ci in aproape tot: muzica (punk, rock, EMOcore, house), mancare (fast-food’uri, pub’uri), băutură, conceptii si chiar idealuri.

Acestea sunt lucruri pe care probabil le stim cu totii si sunt generalităti. Pentru a vă da un exemplu mai concret, vă voi spune in ce mod m-a afectat moda, pe mine, o tanără a vremurilor de pe urmă …

In clasa a VIII-a am fost inscrisă de părintii mei la o casă de modă, destul de mediatizată. Nu stiam ce este moda cu adevărat, nu stiam deloc ce se intamplă in backstage’urile prezentărilor. La inceput totul a fost bine, am invătat doar mersul scenic, cu picioarele incrucisate, am invătat să mă machiez, să mă aranjez si alte lucruri, care atunci mi se păreau incredibile si care mă atrăgeau din ce in ce mai mult. Uitand de faptul că moda este cea care reflectă spiritul vremurilor, mă depărtam de adevăr, nestiind ce mă asteaptă. Mă depărtasem de biserică, bineinteles, deoarece frecventarea ei nu făcea parte din practicile pe care le abordasem. Am fost invătată să citesc doar reviste de modă iar dacă purtai haine din sezonul trecut erai total desconsiderat.

(mai mult…)

pro3

1199832061

Postez din nou,cu ocazia Sfintelor Sarbatori ale Nasterii Domnului,articolul „Un pas pe calea apostaziei” de Episcopul Fotie de Triadiţa scris cu ocazia a 70 de ani de la congresul ”pan-ortodox” de la Constantinopol.

Merita citit! Astept reactiile/comentariile dumneavoastra!

În 1919, încă pe timpul aflării sale necanonice în scaunul arhiepiscopal de la Atena, francmasonul Meletie Metaxakis pune în faţa Sinodului Bisericii din Grecia chestiunea schimbării calendarului.
Meletie propune formarea unei comisii pentru studierea acestei probleme.
Sinodul Bisericii din Grecia aprobă propunerea şi emite directiva corespunzătoare.
Comisia înfiinţată trimite Sinodului următorul text definitivat: „După părerea comisiei schimbarea calendarului iulian, dacă acest fapt nu contravine principiilor canonice şi dogmatice, poate fi realizată cu condiţia acordului tuturor celorlalte biserici autocefale şi. înainte de toate, a Patriarhiei Constantinopolului, căreia s-ar cuveni să i se dea libertatea oricăror iniţiative în acest domeniu, cu condiţia să nu se treacă la calendarul gregorian, ci să fie elaborat un nou calendar, mai exact din punct de vedere ştiinţific, purificat şi de alte neajunsuri proprii ambelor calendare – celui iulian şi celui gregorian”.

(mai mult…)


1-crainic-marturisire-de-credinta

Iubite părinte Arsenie,

A fost o vreme când te-am ştiut pictor de suflete după modelul Domnului nostru Iisus Hristos. Ce vreme înălţătoare când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir! O fi fost aşa de la Dumnezeu ca toată acea bulboană spirituală uriaşă să se desumfle la comandă ca şi cum n-ar fi fost?

Ceea ce am admirat la Sfinţia Ta e că nu te-ai lăsat. Din zugrav de suflete, fericite să se modeleze după Domnul tuturor, iată-te zugrav de biserici, adică al celor ce poartă pe chipurile cuvioase reflexul desăvârşirii Fiului lui Dumnezeu. E o mare mângâiere, acum când nu mai ai prilejul să desăvârşeşti pe aspiranţi, să poţi mângâia cu penelul pe cei desăvârşiţi pentru a-i da pildă pe zidurile sacre.

Mica biserică de la Drăgănescu are norocul să simtă pe zidurile ei zugrăvite predicile fierbinţi, pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbăta de Sus.

E o pictură nouă ca şi predica de atunci.

Nimic întunecat în această primăvară care îmbracă cu plai înflorit bolţile bisericii. E o lumină de tonuri deschise către lume ca spiritul şi chipul Mântuitorului coborât să ne aducă lumina de sus, ce iradiază din pictura Sfinţiei Tale. E un stil nou, e o pictură nouă, după viziunea nouă pe care o porţi în suflet.

Pictura sacră e istoria în imagini a vieţii Mântuitorului şi a celor transfiguraţi de El. Adică imaginea raiului. Sfinţia Ta ai înţeles să faci o pictură transfigurată în nuanţe clare şi deschise, paradiziace pentru a sugera lumea feerică de dincolo. Biserica de la Drăgănescu iradiază lumina raiului. Ceea ce domină în ea până acum e imaginea Maicii Domnului. Cea care ocroteşte biserica din bolta altarului e pur şi simplu magnifică în milostivirea ei de mijlocitoare a lumii către dumnezeescul ei Fiu. Cea care pluteşte vizionar peste Sinodul de la Efes e făcută din atâtea nuanţe şi numai din nuanţe încât nici nu pare pictură, ci o apariţie vaporoasă şi diafană care, cu cerescul Prunc în braţe, apare să întărească pe sinodali că ea e într-adevăr Maica lui Dumnezeu – Theotokos.

Notă:

Această scrisoare a fost dată de Nichifor Crainic ucenicului său spiritual Părintele Arsenia Boca după întâlnirea de câteva ceasuri pe care au avut-o în toamna anului 1971, în biserica din satul Drăgănescu din Bucureşti, pe care Părintele începuse să o picteze.

După mai multe convorbiri avute în Bucureşti, Nichifor Crainic a venit să pecetluiască, cu iubirea şi competenţa cu care scrisese Nostalgia Paradisului, valoarea picturii ucenicului său ajuns părinte duhovnicesc de statură filocalică.

Monahia Zamfira Constantinescu



clip_image002

Nașterea Domnului – Icoană grecească, sec. XV, Muzeul Bizantin, Atena


Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru,

răsărit-a lumii lumina cunoștinței;

că întru dânsa cei ce slujeau stelelor

de la stea s-au învățat

să se închine Ție, Soarelui dreptății,

și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus,

Doamne, slavă Ție.

Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființă naște

și pământul peștera, Celui neapropiat, aduce.

Îngerii cu păstorii slavoslovesc

și magii cu steaua călătoresc.

Că pentru noi S-a născut Prunc tânăr,

Dumnezeu Cel mai înainte de veci.

(Troparul și Condacul Nașterii Domnului)

(mai mult…)

braga2 Pãrintele Roman Braga este un cãlugãr ortodox român, deosebit de oricare alt cãlugãr, pentru simplul fapt cã a vietuit cãlugãriamai mult in inchisori decat în vreun schit sau mãnãstire; in tineretea sa, el n’a cunoscut altã chilie decât celula închisorilor dar mai ales cãmara cea de sus a inimii.
Iar dacã cãlugãria ar însemna trãirea în Hristos, Pãrintele Roman si-a supt duhovnicia întâi din sânul mamei sale, care odatã cu hrana laptelui i-a dat din duhul smereniei, a evlaviei si a iubirii de Dumnezeu care a stãpânit-o toatã viata, si mai apoi de la cãlugãrii mãnãstirii Condrita, din nordul Basarabiei, în vecinãtatea cãreia s’a si nãscut în 1922, Aprilie 2. Inainte de a citi Abecedarul, a citit psalmii în chirilicã. La 12 ani este frãtior la mãnãstirea Cãldãrusani de lângã Bucuresti, ca în anul urmãtor sã urmeze seminarul la Cernica.

Dupã desfiintarea acestuia de cãtre Antonescu este transferat la Seminarul Central din Bucuresti, iar ultimul an îl sfârseste la seminarul teologic din Chisinãu. Intorcându-se în Bucuresti, între 1943 si 1947 urmeazã atât cursurile Facultãtii de Litere si Filosofie cât si cele ale Institutului Teologic.

Supravietuitor al fenomenului Pitesti

In anul 1949 Pr. Roman Braga a fost arestat si condamnat conform sentintei 210 la 5 ani temnita grea si trei ani degradare civica ( dos. 113668, vol.1, f.261) pentru acuzatia ca ar fi facut parte dintr-o organizatie subversiva din cadrul Facultatii de Teologie din Bucuresti.
In inchisoare, întâlneste pe cãlugãrul Evghenie Hulea, o figurã de Pateric dupã mãrturia Pãr. Roman, decisivã pentru hotãrîrea de a se cãlugãri. Eliberat în 1953, cu domiciliul fortat în Bucuresti, merge totusi pe ascuns la Iasi, unde Mitropolitul Sebastian Rusanu îl cãlugãreste si îl hirotoneste întru diaconie.
(mai mult…)

39748_articol

Toată lumea este de acord că actuala criză economică din Statele Unite ale Americii se datorează faptului că aproape toate instituţiile bancare americane au acordat împrumuturi fără nici un fel de garanţii sau cu garanţii minime pentru foarte multă lume. Dacă băncile se limitau la a acorda doar împrumuturi clasice, cu durata de 20-30 de ani, cu dobîndă fixă, totul ar fi fost OK. Doar că băncile nu s-au limitat la asta. Au inventat tot felul de împrumuturi exotice:

  • împrumuturi cu dobîndă extrem de mică în primii 3-5 ani, după care dobînda se modifica în concordanţă cu dobînzile de pe piaţă,
  • împrumuturi care permiteau doar plata dobînzii în primii 3-5 ani, dupa care automat începeai să plăteşti şi împrumutul propriu-zis,
  • împrumuturi care-ţi permiteau să plăteşti mai puţin decît ar fi rata lunară, diferenţa adăugîndu-se valorii împrumutului iniţial, etc.

(mai mult…)

whitedove

Am cunoscut şi am văzut cu ochii mei oameni sfinţi, oameni de a căror simplă prezenţă te înfiorai – fără să fi rostit vreun cuvînt, fără să fi făcut nici cel mai mic gest -, oameni la a căror apropiere simţeai cu duhul o lume mai presus de fire, mai presus de minte. Sînt dator să vorbesc despre ei, deoarece chiar şi atunci cînd ajungem să cunoaştem asemenea purtători de Duh rătăcim în neputinţa noastră încurcînd Duhul lui Dumnezeu cu duhul acestei lumi.

Ce este sfinţenia? Este asemănarea cu Dumnezeu pe care a pierdut-o Adam şi au regăsit-o toţi cei ce s-au întors la El şi şi-au trăit viaţa în El. Sfîntul este cel asemenea Domnului, asemănîndu-se Lui cu toată fiinţa lui, cu sufletul şi cu trupul. Pare cam străin să vorbeşti despre aşa ceva în vremea în care moda a înlocuit Modelul, păcatele au devenit virtuţi, iar oamenii s-au asemănat dracilor şi i-au întrecut în răutate, dar tocmai pentru aceea este nevoie de mărturii că Dumnezeu este viu încă în lumea în care trăim, prin cei ce Îi urmează.

(mai mult…)

vaccin1

Studii recente, dar si mai vechi, au demonstrat ca injectaera de material genetic strain direct in fluxul sanguin conduce la mutatii genetice si oncogeneza in organismul care primeste acel material. Cercetatorii elvetieni Phillipe Anker si Maurice Stroun de la Laboratorul de Biochimie si Fiziologie Vegetala a Universitatii din Geneva, pionieri ai biologiei moleculare, au publicat periodic in reviste medicale rezultatele cercetarilor intreprinse continuu, din anii ’60 pana in prezent. Ei au descoperit ca substantele biologice care intra direct in curentul sanguin pot deveni parte integranta a codului genetic uman. Studiile lor au demonstrat ca acizii nucleici ADN si ARN nu exista numai in nucleul celulelor, ci mici cantitati de material genetic circula liber in spatiul extracelular al tuturor organismelor vii. Cautand sa afle care este originea acestuia, ei au concluzionat ca el rezulta in urma procesului de excretie activa, spontana, de material genetic in spatiul extracelular. Acest mecanism nu are legatura cu moartea celulara si este de tip homeostatic. Cu alte cuvinte, toate organismele vii au capacitatea de a elibera spontan si activ ADN si ARN in spa-tiul extracelular, si acest material poate fi preluat spontan de catre alte orga-nisme vii aflate in aceeasi cultura de celule. In urma numeroaselor experimente efectuate pe plante, bacterii si mamifere, ei au observat ca in culturi de celule, transferul de material gene-tic are loc atat intre indiviyii aceluiasi regn – de la o specie de bacterii la alta, de la un soi de plante la altul –, cat si intre indivizi din specii si regnuri diferite – de la plante la bacterii, de la bacterii la mamifere. 1, 21, 22, 23, 24
(mai mult…)


vaccin_2

O marturie cutremuratoare a unui cercetator in vaccinuri care a lucrat mai bine de 10 ani in laboratoarele unor mari companii farmaceutice din SUA.

„Din punctul meu de vedere, toate vaccinurile sunt periculoase.(…)Din mai multe motive. Implica sistemul imunitar uman intr-un proces care tinde sa compromita imunitatea. Pot sa provoace boala pe care, teoretic, ar trebui sa o previna. Pot cauza alte boli in afara celor pe care trebuie sa le previna.”

„Oamenii cred ca aceste laboratoare, locuri de fabricare sunt cele mai curate din lume. Si asta NU este adevarat. Contaminarea apare tot timpul. Obtii tot felul de chestii care ajung in vaccinuri.”

„De altfel multi oameni nu stiu ca unele vaccinuri antipolio, vaccinuri pentru adenovirusi, rubeola sau hepatita A si pojar au fost facute din tesuturi de la feotusi umani avortati.”

„Cartelul medical, la cel mai inalt nivel, nu este ingrijorat pentru sanatatea oamenilor, ci sa darame sanatatea lor, sa-i faca mai slabi. Sa-i omoare.”

Citeste tot interviul mai jos!

(mai mult…)

Scrie în Biblie (Galateni 6:7): Să nu vă lăsaţi înşelaţi; să nu râdeţi de Domnul: căci ce a semănat omul, aceea va şi culeger1;

Iată povestea câtorva bărbaţi şi femei care L-au luat în râs pe Domnul:

John Lennon (Cântăreţ):

Cu câţiva ani înainte de a muri, într-un interviu pentru o revistă americană, el a declarat:Creştinătatea va lua sfârşit, va dispărea. Nu este nevoie să îmi susţin această idee. Sunt sigur. Nu am ce spune despre Iisus, însă cei ce-L urmau erau oameni prea simpli, astăzi noi suntem mai cunoscuţi decât El; (1966).

Lennon, după ce a declarat că membrii formaţiei Beatles erau mai cunoscuţi decât Iisus Christos, a fost împuşcat de şase ori.

(mai mult…)

Omul si internetul

Posted: noiembrie 30, 2008 in Articole, Inselari, Laice, Stiinta si Religie
Etichete:, , ,

internet-explorer-superman
Lumea virtuală a Internetului se vrea a fi, din perspectiva unora, o lume paralelă celei reale, o copie mai bună a ei. Deşi mulţi specialişti recunosc că până la atingerea acestui deziderat mai este un drum destul de lung de parcurs, germenele „noii lumi” care există prezintă o atracţie care nu poate fi neglijată. Numărul cetăţenilor acestei lumi creşte vertiginos şi în ciuda faptului că va trebui să mai treacă încă multă vreme până când iluzia ciberspaţială va putea să concureze cu originalul se pot întrezări o serie de pericole. Mulţi au tras un semnal de alarmă văzând anumite capcane întinse de noua tehnologie: diluarea conflictelor sociale şi apoi însingurarea tot mai accentuată a individului, ispita pentru cei neadaptaţi acestei lumi de a se refugia într-o lume paralelă în care parcă orice este cu putinţă, pierderea criteriilor clare de orientare şi anihilarea ierarhiei de valori deja existente, decorporarea omului şi ştergerea graniţelor dintre vis şi realitate, dintre posibil şi îngăduit etc. .

(mai mult…)

internet
Este de ajuns a arunca doar o scurtă privire asupra acestui început de mileniu pentru a observa rolul din ce în ce mai mare pe care îl deţine informaţia (este foarte cunoscută expresia „A cunoaşte înseamnă a fi puternic”), mass-media şi, implicit, relativ noua tehnologie a Internetului. Mulţi dintre noi au auzit şi aud tot mai mult despre această nouă tehnologie iar veştile „trâmbiţate” acum la început de drum sunt în mare parte pline de optimism şi speranţă. Ce putem spune cu siguranţă este că odată integrat în vieţile noastre Internetul nu va mai dispărea. Dimpotrivă, locul deţinut de el în viaţa societăţii noastre va creşte, şi aceasta deoarece el promite să înlocuiască o bună gamă de activităţi umane. Începând cu ultima decadă a secolului trecut, când Internetul a început să devină tot mai popular, el s-a transformat într-o tehnologie care să preia, transforme şi redea întreaga cultură. Astfel, monitorul calculatorului a început să înlocuiască ecranul cinematografului şi al televizorului, peretele galeriilor de artă, biblioteca şi cartea, manualele şcolare etc. Întreaga cultură trecută şi prezentă a ajuns să fie „computerizată”, filtrată prin computer. Oamenii au început să creeze artă, să se joace, să vizioneze filme, să asculte muzică, să contabilizeze actele de firmă etc. folosindu-se tot mai mult de computer.

(mai mult…)

gardasil

pelerin

Danion Vasile

Scriu aceste rânduri pentru a încerca să transmit cititorilor puţin din bucuria şi emoţia pe care am simţit-o în Sfântul Munte. Cititorii ştiu că frumuseţile duhovniceşti sunt greu de îmbrăcat în cuvinte. Ceea ce voi scrie nu reflectă decât în mică măsură cele trăite. Dar scriu pentru a trezi în inimile tinerilor şi bărbaţilor ortodocşi dorinţa de a ajunge ei înşişi în acest loc sfânt. Sau mai bine zis pentru a spori această dorinţă, pe care mulţi o au, dar nu ştiu să se lupte pentru a o împlini. Despre Sfântul Munte, minunile şi cuvioşii pe care le-a rodit, s-au tipărit multe cărţi. Ele au generat o atracţie puternică faţă de spiritualitatea athonită. Mulţi s-au mulţumit să citească, şi puţini au încercat să ajungă acolo.

(mai mult…)

pc
Lumea contemporana il starneste pe copil catre pacat la fiecare pas. De-abia reuseste copilul sa iasa din starea de frageda pruncie, ca din toate partile il pandesc deja inrauririle ucigatoare de suflet.
La aceasta contribuie cateodata si parintii „iubitori”; mai inainte de toate, prin aceea ca nu-si educa fiul sau fiica potrivit severelor principii ale comportamentului crestin, ci atata inclinatiile pacatoase ale firii lor, le stimuleaza dezvoltarea in directia pacatului. Sunt satisfacute toate capriciile posibile ale micutului: el capata alte si alte not jucarii, jocuri, distractii si amuzamente. Un asemenea copil nu stie ce este infranarea; el traieste calauzindu-se dupa o singura porunca: „eu vreau”.
Si iata ca astfel pruncul creste potrivit zicalei ruse „parintilor ocara si neamului rusine”. Un asemenea om si la varsta adulta se inconjoara de „jucarii”, distractii si comoditati; el nu poate sa se opuna patimilor si se cufunda din ce in ce mai adanc in abisul pacatului.
lar jucariile din ziua de azi – si cele pentru copii, si cele pentru aduiti – sunt infinit de variate. Cei ce le fabrica folosesc ultimele realizari ale electronicii. Pentru ce ? Ca sa-l distreze pe „consumator” intr-un mod nou, inedit. lar „a-l distra” inseamna a-l distrage de la o atitudine serioasa, responsabila fata de viata, a-l abate de pe calea cea stramta, calea mantuitoare, si a-l trage spre pieire, pe calea cea batatorita a jocurilor si distractiilor.

(mai mult…)

l_iorga

,,Nu, categoric nu(;). NICI NICOLAE IORGA ŞI NICI VIRGIL MADGEARU NU AU FOST UCIŞI DE CĂTRE LEGIONARI. De ce? Fiindcă Iorga şi legionarii gândeau la fel! Se completau reciproc întru slujirea intereselor eterne şi legitime ale Neamului! (Parcurgând comparativ, şi fireşte nelimitativ, spre pildă, «Cărticica şefului de cuib» a lui Codreanu şi «Discursuri parlamentare» a lui Iorga, vă dumiriţi îndată.)
Aceea însă, căreia atât Mişcarea Legionară cât şi Nicolae Iorga îi erau profund incomozi, întrucât îi demascau public obiectivele şi acţiunile antiromâneşti, era puterea iudaică. Înstăpânită absolut pe Rusia. Prin lovitura de stat iudeocomunistă din 1917 ( Lenin – Ziderblum – precum şi Stalin – Djugaşvili – sunt evrei!).
Aşadar, dacă Evreii ajunseseră stăpânii Statului sovietic, iar N.K.D.V.-ul (K.G.B.-ul) este Organ de Stat, teza potrivit căreia Traian Boieru (şeful asasinilor fizici ai marelui savant Român) era, de fapt, agent sovietic, infiltrat în Mişcare ca membru cu scopul de a o compromite, nu ţine deloc de domeniul fanteziei. Ba dimpotrivă (;)!… Ba dimpotrivă!…
Şi, nota bene: Iorga şi Madgearu au murit asasinaţi de una şi aceeaşi echipă (Traian Boieru)…’’*

*)Pasaj din cuvântul public adresat de dr. Radu Mihai Crişan  domnului profesor Ion Marin Almăjan la data de 15.10.2007.
(mai mult…)

bursa3

de Hristodul Aghioritul


Trebuie sã cunoasteti cã nu va fi posibil ca acest sistem de control mondial sã se instaureze pe fatã, adicã inspiratorii lui nu vor veni sã ne spunã niciodatã în fatã: ”Vrem sã vã desfiintãm libertatea personalã si sã vã punem sub un control non-stop”. Dimpotrivã, atunci popoarele s-ar ridica, si ”ambasadorii” sistemului n-ar stii unde sã se mai ascundã. Trebuie, prin urmare, sã aplice mai întâi o politicã si sã-i punã la cale introducerea, fãcând într-o primã fazã ca poporul sã simtã nevoia unui sistem, o nevoie însã creatã de o crizã artificialã. Sã dãm câteva detalii:

(mai mult…)

radu-gyr-in-memoriamCă-nvins nu eşti atunci cînd sîngeri,

nici dacă ochii-n lacrimi ţi-s;

adevăratele înfrîngeri

sînt renunţările la vis…

(Radu Gyr, “Cîntec de luptă”).

Dacă ar fi să facem un inventar istoric al generaţiilor României moderne (de la “paşoptiştii” secolului trecut la “optzeciştii” zilelor noastre), cumpănind meritele politice sau culturale ale fiecăreia, desigur că generaţia numită îndeobşte “interbelică” (unii vorbesc de “generaţia de la ‘22”, iar alţii o numesc pur şi simplu “generaţia legionară”), adică a celor născuţi în ultimii ani ai secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale secolului XX, ar vădi o strălucire aparte, în pofida destinului ei tragic (“Istoria a făcut pipi pe noi”, spunea M. Eliade în exil, cu o lucidă şi amară resemnare). Preluînd ştafeta de la generaţia ce înfăptuise Marea Unire, ea s-a osîrdit pînă la jertfă să prefacă România, dintr-un “obiect al istoriei”, într-un “subiect creator de istorie”.

(mai mult…)

ghetsimani-rugaciune-heinrich-hofmann1

ieromonah Savatie Bastovoi
Zilele trecute, în timp ce beam ceai, verisoara mea, femeie în toata firea, a început a plînge, zicînd ca vrea sa-mi puna o întrebare pe care nu a mai pus-o nimanui. În sfîrsit, dupa ce s-a scuzat de multe ori: „ca este o hula”, „ca îi este rusine ca are astfel de gînduri” si-a luat inima în dinti si a vorbit. „De ce – zice ea plîngînd -, Iisus s-a speriat în gradina? El era de la Dumnezeu, El stia toate – stia ca va muri, ca va învia, stia ca prin jertfa Lui El va aduce atîta bine omenirii! De ce, dar, s-a temut? Orice om, daca ar sti dinainte ca el va învia, ar accepta cu bucurie sa moara pentru semenii sai. De ce tocmai El s-a temut?”

(mai mult…)

disco_light
de Pr. Savatie Bastovoi

Iata inca o regula: Nici o rusine nu poate fi atat de puternica, incat sa nu poata fi biruita.
Fiecare epoca a insemnat o lupta impotriva a ceva. Renasterea a luptat pentru restaurarea omului, epoca moderna pentru instaurarea democratiei s.a.m.d. Dar cea mai interesanta este lupta care se duce astazi. Ultima lupta a omenirii, poate pare ciudat, este lupta cu rusinea.
Teoria lui Freud despre complexe, pe care acesta a lansat-o in secolul trecut, a umplut imediat mintile multora, de multe ori fara stirea si fara voia lor. Nu stiu in ce masura a reusit Freud sa ne vindece de aceste complexe, cert este ca el a reusit sa creeze un complex nou cu care a infectat secolul XX – complexul Freud.
In ce consta acest complex al lui Freud ? El consta in cautarea si gasirea obsedanta a unor pricini eliberatoare, cum ar veni, a unor complexe. Freud n-a facut decat sa preia nevinovata constatare a lui Budha: Viata este suferinta, pentru orice suferinta exista o cauza. Insa Freud merge mai departe, el anexeaza si cauzele acestei suferinte, din punctul lui de vedere, desigur.

(mai mult…)

Colegiul Medicilor se teme că bolnavii vor fi lăsaţi să moară pentru prelevarea organelor

Familia se poate opune doar dacă potenţialul donator face parte dintr-un cult religios care interzice acest lucru

Persoanele care nu şi-au exprimat în timpul vieţii refuzul de a-şi dona organele se consideră a fi implicit de acord să le doneze după deces. Acest concept extrem de controversat este pe cale să fie aplicat în România, după ce Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat ultimele modificări la „Legea acordului prezumat”. Ideea copiază modelele portughez şi belgian, renunţându-se astfel la registrele naţionale şi la medicul de familie, unde românii puteau, în varianta iniţială a legii, să refuze donarea organelor. Cei care nu vor dori să devină automat donatori de organe post-mortem vor avea la dispoziţie un număr de telefon pentru a anunţa acest lucru. Linia telverde va fi înfiinţată în cadrul unui departament al Ministerului de Interne. Momentan nu este foarte clar cum va funcţiona viitoarea linie telefonică.
Iniţiatorii modificării spun că schimbarea legislaţiei în domeniu este necesară deoarece în România există un  număr foarte mic de donatori-cadavre, din cauza „acordului informat” aflat în vigoare în acest moment, care implică acordul familiei decedatului pentru prelevarea de organe. Deputaţii jurişti au introdus în lege o prevedere prin care familia nu se poate opune decât dacă răposatul făcea parte dintr-un cult religios care interzice acest lucru.

nuntamare

Fragment din „Cartea nuntii” de Danion  Vasile


Să lăsăm la o parte prejudecăţile şi să spunem lucrurilor pe nume: statisticile arată că în ziua de astăzi foarte puţine fete îşi păstrează fecioria până la nuntă. Cât despre băieţi, nu ştiu dacă are rost să mai vorbim.

Nu mai e ca pe vremuri când mireasa avea voie să se îmbrace în alb numai dacă era fecioară. Astăzi până şi prostituatele, în rarele cazuri când se mărită, poartă rochii de culoare albă. După cum arată anumite sondaje de opinie, una dintre cele mai mari probleme în cuplu provine de la problemele sexuale. Vrem sau nu vrem să recunoaştem, viaţa sexuală a unui cuplu reflectă cât se poate de bine relaţia dintre cei doi parteneri. Şi viaţa sexuală este pentru mulţi centrul poveştii de dragoste. În cuplurile în care acest capitol nu se scrie aşa cum trebuie apar tensiuni care duc în cele din urmă la despărţire. Şi nepotrivirea sexuală este prilej de divorţ pentru multe cupluri.

Ce ar trebui să te sfătuiesc eu? Să stai cuminte până la nuntă şi apoi să observaţi că între voi există o nepotrivire trupească, sau să verificaţi această chestiune înainte de nuntă?

(mai mult…)

fuse_star

“Fără contactul cu fiinţele spirituale, nu ar exista nici o dezvăluire astrologică” [10; 49].

– mărturia unui fost astrolog

Una dintre ideile fundamentale ale cunoaşterii neopăgâne este că omul nu trebuie să mai ţină cont de vreo autoritate supremă, că trebuie să scape de povara unui Dumnezeu care supraveghează lumea şi să îşi ia destinul în propriile mâini.Cuvântul libertate este strigat astăzi cu putere de către dife­rite categorii de oameni şi cu diferite scopuri, cel mai ade­sea expri­mând libertatea omului de a călca în picioare tradiţiile de orice fel şi de a urca pe soclu statuia unui impunător idol: libertatea de a fugi de Dumnezeu.

Autorii eretici fac o substituţie interesantă: în locul Dumnezeului care ocroteşte creaţia, ei aşează o lege care guver­nează lumea: legea ciclicităţii timpului. New-Age, Noua Eră, apare tocmai datorită acestei ciclicităţi: intrăm, vrem sau nu, în Era Vărsătorului.

(mai mult…)

1. Părintele Ilarion a venit să facă sfeştanie în casa unuia dintre ucenicii săi, un tată foarte mâhnit că nu avea mai mulţi bani pentru a le asigura copiilor o hrană mai bună şi pentru a le lua haine mai frumoase.

A doua zi, părintele i-a spus:

– Stăteam ieri la masă cu tine şi copiii tăi. Am spus cu toţii rugăciunea şi am început să mâncăm. Masa era sărăcăcioasă, aşa cum mi-ai spus că e la voi de obicei. Dar mi se părea că cel mare avea în farfurie miere, tu cu soţia şi cu cel mic aveaţi pâine şi cel mijlociu avea mizerii. Mi-a descoperit Dumnezeu că băiatul cel mare, mulţumindu-I pentru bucatele pe care le mănâncă, ia plată de la Dumnezeu. Tu cu soţia şi cu cel mic nici nu cârtiţi, dar nici nu sunteţi mulţumiţi cu ceea ce aveţi. Iar cel mijlociu, nemulţumitor fiind, pierde plata sărăciei. Aceeaşi mâncare o aveţi, dar fiecăruia i se socoteşte după măsura sa.

Era un bătrân mare şi văzător cu mintea, şi s-a întâmplat ca el odată să şadă cu mai mulţi fraţi la masă şi, când mâncau ei, lua aminte bătrânul cu duhul şi vedea că unii mănâncă miere, alţii pâine, iar alţii baligă. Şi se minuna şi se ruga lui Dumnezeu, zicând: „Doamne, descoperă-mi taina aceasta, că aceleaşi bucate fiind puse pe masă înaintea tuturor, când mănâncă se văd aşa schimbate”. Şi i-a venit lui glas de sus, zicând: „Cei ce mănâncă miere sunt cei ce cu frică, cu cutremur şi cu bucurie duhovnicească şed la masă şi neîncetat se roagă şi rugăciunea lor ca tămâia se suie la Dumnezeu. Cei ce mănâncă pâine sunt cei ce mulţumesc pentru împărtăşirea celor dăruite de la Dumnezeu, iar cei ce mănâncă baligă sunt cei ce cârtesc şi zic: «Aceasta este bună, aceasta este putredă». Deci nu trebuie să zicem acestea sau aşa să socotim, ci mai vârtos să proslăvim pe Dumnezeu şi laude să-I înălţăm Lui, ca să se plinească cuvântul cel zis de Apostol: ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi”. (21-281)

(mai mult…)



“Să nu se găsească la tine de aceia care trec pe fiul sau pe fiica lor prin foc, nici prezicător, sau ghicitor, sau vrăjitor, sau fermecător, nici descântător, nici chemător de duhuri, nici mag, nici de cei ce grăiesc cu morţii, căci urâciune este înaintea lui Dumnezeu tot cel ce face acestea” (Deut. 8, 10 – 12).

Unul dintre subiectele de mare succes pentru mass-me­dia este cel legat de “profeţiile” sau premoniţiile care se împli­nesc, s-au împlinit sau urmează să se împlinească. Astfel de eve­ni­mente se bucură de o largă difuzare şi constituie una dintre cele mai aprinse teme de discuţie.
Atitudinea negativă faţă de posibilitatea acestor in­cursi­uni în viitor numai pentru că Biserica consideră ghi­ci­tul viitorului o formă de vrăjitorie dovedeşte ori o cre­dinţă nestrămu­tată în învăţăturile ei, ori o formă de habot­nicie. Marea majori­tate a creştinilor zilelor noastre în­cearcă să îşi găsească noi repere după care să armo­ni­ze­ze ceea ce li se pare adevărat în învăţăturile bisericeşti cu ceea ce li se pare demn de luat în serios din oferta de noutăţi spirituale; şi împlinirea unor astfel de “profeţii” li se pare un argument favorabil acestei atitudini sincretice.

(mai mult…)

Motto: „Umanitatea de astăzi, pare a nu mai fi decât o enormă gură care pronunţă, fără emfază şi la nesfârşit, Numele Omului”. Pierre Manent

Statul în locul lui Dumnezeu

Trăim într-o epocă a descompunerilor, a incertitudinilor, a falselor ideologii, guvernată de globalizarea care afectează societăţile umane de o manieră complexă şi contradictorie. Dacă ne raportăm la procesul globalizării mondiale şi privim mondializarea prin succesiunea etapelor pe care le parcurge, putem afirma că globalizarea practică, precede unificarea politică şi socială, iar aceasta precede unificarea, uniformizarea conştiinţelor.

(mai mult…)

Interviu cu Părintele TIMOTEI de la Vaduri

Părinte, familia ortodoxă, familia modernă în general, se află în criză, mai exact într-un amplu proces de disoluţie în aceste vremuri, prin divorţuri, imoralitate, grave neînţelegeri între soţi, între părinţi şi copii, abandonuri, migraţie spre alte ţări etc. Aceste probleme ajung şi la scaunul duhovnicului. Cum vedeţi refacerea familiei creştine tradiţionale?

– Oricine observă uşor că starea familiei acum este dezastruoasă. Când se încearcă repararea situaţiei acesteia nu se folosesc mijloacele adecvate. Este ca şi cum ai avea un pacient care trebuie operat urgent, iar tu îi prescrii ceaiuri. Pentru duhovnic şi pentru mamă, într-o familie, este foarte important să formeze oameni, să educe. Numai că astăzi femeia nu mai vrea să fie mamă, refuză să nască, avortează fără limite, iar dacă are copii, refuză să-i crească şi să-i educe. Este mai important de mii de ori să stea lângă copii şi să-i formeze, decât să alerge la serviciu şi să pună pe altcineva să-i educe pruncii. A nu creşte copiii în frica de Dumnezeu este la fel de grav cu a-i ucide.

(mai mult…)

Frumos,sau estetic?

Posted: septembrie 4, 2008 in Articole
Etichete:, ,

Cei mai multi dintre noi am avut momente in viata cand ne-a placut anumite persoane.Unii pot zice chiar ca au iubit acele persoane,si pot veni cu argumente pentru care au iubit.De exemplu, le-a placut felul lor de a fi,sau infatisarea,sau si una si alta.Dar la un moment dat,s-au despartit de asa-zisa persoana iubita.De ce?E intrebarea pe care o pun eu.
“Am incetat sa il/o mai iubesc!”zice cineva.Inainte de a analiza acest raspuns,sa vedem de unde vine iubirea asta pe care noi o facem atat de simplista,usuratica si dupa gustul si poftele fiecaruia dintre noi.
Iubirea e motivul pentru care existam noi,e motivul pentru care ne-a creat Dumnezeu.El ne-a facut din marea lui dragoste pentru a fi asemanatori Lui,atat ca infatisare cat si spiritual.Deci,daca iubirea este cauza existentei noastre,inseamna ca este si scopul existentei noastre,pentru ca nu putem fi facuti din dragoste si tratati cu prea marita dragoste a lui Dumnezeu,iar noi sa nu avem ca scop raspunsul la aceasta dragoste,tot prin dragoste.Domnul ne-a lasat sa il iubim pe El,mai presus de orice si apoi sa iubim pe cei de langa noi,fie cu o iubire frateasca,fie cu una mai profunda.
(mai mult…)